Povestea despre cum a fost studiat limba rusă a lui Heinrich

Este demn de remarcat faptul că arheologul Heinrich Schliemann, cunoscut în toată lumea, deținea o duzină de limbi străine. Desigur, el a avut un cadou de limbă. Dar talentul său nu se limita la acest lucru, care, fără îndoială, va fi de interes pentru cei care studiază o limbă străină.







Mulți dintre dvs. au auzit despre Heinrich Schliemann (1822-1890). El a excavat Troia, feuded cu aproape toți arheologii din timpul său, o foarte mult timp a trăit în Rusia, numit Andrey Aristovicha Schliemann, și chiar 18 ani a fost un subiect al Imperiului Rus. Este demn de remarcat faptul că deținea o duzină de limbi străine. Desigur, Schliemann a fost darul limbajului, dar nu sunt limitate la talentele sale, care va fi lipsit de interes pentru cei care învață limbi străine.

în vârstă de 19 de ani, băiat Henry a fost angajat ca un băiat de cabină pe o navă de a pleca spre Venezuela, dar în schimb a mers la Amsterdam, pentru că aproape imediat după plecarea navei a fost distrusă. Marinarul eșuat a obținut un loc de muncă într-o societate comercială din Amsterdam, unde a intrat în contact strâns cu un discurs străin.

Compania a fost întotdeauna vizită de marinari și reprezentanți ai comerțului marilor puteri maritime de atunci: Anglia, Portugalia și Franța. În plus, au existat italieni și, desigur, olandezii erau întotdeauna prezenți, deoarece compania era olandeză și se afla în Amsterdam. Adică, compania era un fel de Babilon în miniatură.

După trei ani de "warm-up" cu limbile olandeză, engleză, franceză, portugheză și italiană, a fost urmată limba rusă - când Schliemann sa mutat pentru a lucra pentru o companie care face afaceri cu Rusia. Ulterior au urmat și alte limbi.

Câteva cuvinte despre metodele de a stăpâni o limbă străină, care a venit la H. Schliemann. Sa dovedit că la începutul lucrării sale independente cu limbi în Amsterdam, el a plecat întotdeauna de la sunet la vocabular și gramatică. În jurul lui au fost mulți vorbitori, el ar putea auzi și el ar putea imita mustrări lor. Mai mult - le-a putut spune ceva și a văzut reacția lor.

Faceți o greșeală nu a fost teribil - el nu a vorbit cu profesori aroganța umflate că „toată lumea știe“ și „niciodată greșit“, și cu marinari gay și aventurieri, comercianții care au văzut totul și toată lumea și, desigur, auzi o varietate de accente, cu că limba lor este pronunțată în zonele cele mai îndepărtate și exotice ale lumii, de la Macao către San Francisco și Havana.

Ei au înțeles mustrarea germană a unui tip tânăr cu o clipită în ochi. Ei au răspuns el cu amabilitate, și, uneori, corectată - nu pentru a-l umili sau „pus în locul lor“, ci pur și simplu pentru că acest băiat plin de viață îi plăcea, era „la bord sa,“ și au vrut să-l ajute. El le-a arătat un cuvânt sau o expresie în carte și le-a cerut să spună aceste cuvinte - au făcut-o cu plăcere, au bătut pe germanul curios pe umăr și au spus că va merge departe. Au avut dreptate - a mers departe. El a mers foarte departe - chiar la Troia și la regele Priam.

Deci a fost cu limbile pe care Schliemann le-a auzit în fiecare zi. Dacă el credea că a auzit o limbă nu este suficientă, atunci a căutat moduri de ao auzi. Deci a fost cu engleza - Heinrich Schliemann a început să participe la slujbe divine în biserica anglicană locală. Aceste servicii au fost efectuate în cea mai pură limbă engleză.







Limba rusă era puțin diferită. Schliemann sa mutat să lucreze într-o companie unde sa desfășurat corespondența rusească de afaceri și, uneori, au apărut ruși, dar nu au fost suficienți pentru a stăpâni fluent limba vorbită. În plus, acestea au apărut rar, rușii preferau să vorbească fie germană, fie franceză, pentru că nu le plăcea să audă cum un străin distorsionează limba maternă. Ei, evident, nu au vrut să-i lase pe străini în lumea lor. Acest lucru ia provocat pe tânăr și sa oferit voluntar să fie reprezentantul companiei din Rusia.

În acel moment, el era deja conștient de faptul că o limbă străină vie ar fi trebuit să stăpânească "cu sunet", adică ar fi ideal să plecăm de la a asculta un discurs străin, de a articula, așa cum a procedat la Amsterdam. Mai întâi a fost necesar să ascultați un discurs străin și apoi să îl articulați corect. Apoi a urmat lectura. În limba rusă, cu citire, gramatică și scriere, el a avut un avans - a fost urgent să se rezolve în audiție și articularea corectă.

Și Schliemann a început să angajeze "tutori" ruși. El ia plătit țăranilor obișnuiți ruși să-l asculte citind cărți rusești. Mijloace reprezentative pentru o companie europeană destul de mare i-au permis să facă acest lucru.

Și țăranii din Rusia erau atunci ieftini - nu ca acum. Baieti FAD sincer surprins ciudat german Andrei Aristovicha ( „The entih-germanii nu toți din Anglia ca oameni - și cărți țărănești Sivolap chitayut și bani la el pentru nici un motiv nici un motiv dat, păgânule okayannyya Nu, ne-Domnul este! Este vorba de eforturi - este cu adevărat costisitor! "), Dar ei au luat bani pentru" muncă "cu plăcere.

El a citit, de altfel, și atunci când el a călătorit într-un vagon pe drum - a luat antrenorul a angajat această ascultare pânză de casă și de lectură, completând astfel timpul petrecut pe drum, și se execută ceva în limba rusă oh ce mare.

Și așa mai departe și așa mai departe. În prezența unui scop clar și a unei anumite imaginații de acest fel, întrebările educaționale pot fi fabricate în zeci și sute sau chiar mii! Schliemann avea un scop clar și un aventurier fantezist violent. În cazul în care interlocutorul a intrat destul de taciturn, atunci înlocuiți-l cu un vorbitor mai mult pentru comerciant bogat nu a fost nici o dificultate. Schliemann era destul de bogat când a venit în Rusia și, în curând, a devenit foarte bogat.

Astfel, Schliemann a avut atât o audiție, cât și o articulare și o practică de conversație destul de plină în limba rusă. Odată cu citirea, nu a avut multe probleme de la începutul clasei.

A început să studieze limbile greacă și greacă înapoi în Rusia. Din moment ce bărbații greci la un preț rezonabil, nu a fost în Rusia, el a angajat un profesor de greacă modernă, care ia dat o pronunție, și pe care a citit și recitat textele grecești, le-a învățat pe de rost, sau aproape pe de rost. Și când a ajuns în Grecia, a aplicat din nou "metoda de a asculta țăranul" - de data aceasta greacă.

Pentru studiul antic grecesc, sa înrolat ca memorizarea, repovestire și citirea cu voce tare (folosind, după caz ​​moderne pronunția greacă), și o alta, „Amsterdam„învățarea limbii de primire - a început să meargă în Grecia în temple și de a asculta serviciile și predicile pe care grecii ortodocși bisericile sunt menținute în greaca veche. Pentru o persoană care este perfect familiarizat cu Sfânta Scriptură și serviciile bisericești în mai multe limbi, este abordare extrem de eficientă.

Astfel, Schliemann a recurs, de asemenea, la metoda sa favorită în studierea limbii grecești vechi, moarte - ascultarea de vorbire în direct și pronunțarea puternică a sunetului auzit în număr mare.

Este posibil să urmezi metodele lui Henry Schliemann în studiul unei limbi străine? Bineînțeles că poți. De exemplu, dacă aveți opțiunea de doi cenți pe oră, pentru a angaja în Londra sau Paris, britanicii sau țăranii francezi pentru ore de zi cu zi de clase cu ei - pentru citirea cu voce tare pentru a le de Agatha Christie și Maupassant, o fac - aceste lecții vor fi de mare ajutor pentru tine.

Desigur, pentru câțiva ani, undeva în străinătate, va trebui să vă îmbogățiți într-o mulțime de străini foarte diverși (prietenoși și dispuși să îi ajutați pe străini) și în virtutea acestui lucru veți învăța 3-4 limbi străine. Dar ... jocul merită lumânarea!







Articole similare

Trimiteți-le prietenilor: