Cum intră în discursul nostru cuvinte noi?
Mulți se plâng că noi împrumutăm cuvinte inutile din discursul străin. Cu toate acestea, pentru a păstra cuvântul și pentru a răspândi, un număr mare de oameni trebuie să-l folosească de mai multe ori. Și asta înseamnă că era necesar pentru limbă.
"Ei bine, bine, impeachment unele, și interjecții, atunci de ce? Ei nu au destule? "- se aude resentimente. Interjecțiile sunt responsabile pentru partea lor din spectrul emoțional. De exemplu, a devenit la modă să spunem "Oops" când scăpăm de ceva sau vorbim în afara locului. Înseamnă că "sa întâmplat ceva, este foarte neplăcut și neplăcut, dar am uitat și am continuat." În limba rusă nu există cuvânt potrivit pentru o astfel de situație. Poți să spui "oh", dar exprimă ideea pierderii imediate a controlului asupra situației și nimic mai mult. Folosirea unui "diavol mai gros" implică iritarea, supărarea, resentimentele, vina schimbătoare. Limba rusă este inerentă în obsesie, iar "Oops" captivează cu ușurință.
Este mult mai interesant atunci când apare un cuvânt care reflectă schimbările din viața, conștiința, percepția noastră. De exemplu, dacă vrem să lăudăm o persoană, atunci cu o mare probabilitate vom spune: "Este o persoană adecvată și absolut sănătoasă". Dar, în urmă cu 15 ani, aceste cuvinte se refereau exclusiv la domeniul medical și juridic și au vorbit despre sănătatea mentală a unei persoane care era gata să răspundă pentru o crimă. Vechiul cuvânt are un nou înțeles. Care este motivul pentru aceasta? Cu o schimbare foarte importantă în cultura rusă, care a iubit întotdeauna extreme. Caracterul obișnuit, obișnuit nu a provocat curiozități în trecut. Acum, nu suntem atrași de erou și de îndrăzneț, ci de omul previzibil, care acționează în mod automat. Modificări similare au apărut cu cuvintele "auto-suficiente" și "reușite".
Fiecare cuvânt are un destin propriu
Limba există în conștiință, utilizare, vorbire a oamenilor individuali. Cuvintele nu sunt un lucru în sine. Ne cunoaștem și ne întâlnim ca oameni. Percepția noastră asupra cuvintelor este determinată de ce persoană și în ce circumstanțe am auzit-o.
Uneori se pare că acest cuvânt nu este norocos. Să ne reamintim discursul guvernatorului din Sankt-Petersburg, Valentina Matvienko, când a cerut combaterea aspirației cu ajutorul laserelor. Toți au căzut asupra acestui cuvânt: ce groaznic, urât, neinteligent! Se pare că, pentru că a fost rostit de Matviyenko într-un moment nefericit. Dacă am fi învățat despre "borcanele" de la Nabokov, nu ne-ar face niciodată să vorbim despre ele în același mod.
Acum, modelul de înlăturare a sufixului presupus diminutiv este comun, deși mai mulți oameni sunt supărați de formațiuni diminutive, așa-numitele suge.
Funcțiile limbajului sunt conform manifestărilor culturale și naturale. Cultura include întotdeauna valori: ceea ce este bun și ce este rău, ceea ce este frumos și ceea ce este inestetic, bine și rău. Din păcate, oamenii sunt conștienți de durere cu privire la tot ceea ce privește acest domeniu. La urma urmei, o persoană învață limba împreună cu viața.
În cultura rusă, atitudinea față de cuvânt este deosebit de dureroasă și tremurândă. Acest lucru se datorează în parte educației școlare, unde limba este predată din poziția "bine și rău". Recunoscând ceva nou, neobișnuit, ascultătorul va începe să vă sperie: "Învățați limba rusă!" Regulile ortogografice au, de asemenea, o mare valoare în societate, iar oamenii stau cu un munte pentru orice încercare de lingviști pentru a simplifica ceva. "Aceasta este proprietatea noastră!" - spune persoana, deși el însuși nu poate să dețină această regulă. Limba nu există pe tablete sau în dicționare, ci în discursul nostru. În același timp, există aderenți ai poziției "întotdeauna spus așa" și susținători ai convingerii "nu există un astfel de cuvânt, deci nu puteți spune deloc". Și nu neapărat unul - cel vechi, celălalt - tânăr. Doar oamenii au experiențe limbaj individuale foarte diferite și au tendința de a le absoluționa.
Tradiția rusă este conservatoare. Așteptăm o lungă perioadă de timp, ne uităm: dintr-o dată cuvântul undeva va dispărea, nu se va obișnui. Și cuvântul a existat de mult și toate sunt dispute, indiferent dacă este necesar să se includă în dicționar. Și pentru noi, de exemplu, aveți nevoie de cuvântul "blogger" în dicționar, doar pentru că trebuie să știți câte "g" este de scris.
Profesorii din limba rusă au devenit mai greu de lucrat
Unde au fost "Th" și alte abrevieri
În limbă există un stil de pronunție neutru, lent și rapid. Când spunem "cu o mie de ani în urmă" - acesta este un stil accelerat. Există în limbajul literar și este destul de potrivit. "Che" - un fel de pronunțare comună a cuvântului, care reflectă o cunoaștere foarte slabă a normei literare. Un alt lucru este atunci când vă puteți întâlni în "Facebook" scris împreună "achetic". În acest caz, cuvântul este jucat, aceasta este poziția persoanei care pretinde a fi "el este un copil".
De ce scriem în mesageri fără semne de punctuație și litere mari
Limbajul există în două implementări fundamental diferite: oral și scris. Când o persoană scrie, nimeni nu îl conduce. Se poate întoarce la text, șterge, traversează. Discursul oral este spontan și unidirecțional. Sunteți gândire sincronă și vorbind, nu există nici o posibilitate de a recupera.
Articole similare
Trimiteți-le prietenilor: