Pentru Velimir Khlebnikov. Velimir Hlebnikov - Viktor Khlebnikov (1885-1922), poet sovietic. Potrivit lui N. Burliuk Gorodetsky mai întâi să recunoască talentul Klebnikov, care a fost literalmente lovit de „Yaryu“. Muzeul Maiakovski păstrat o colecție de „Zadok judecătorii“ cu inscripția Khlebnikov Gorodetsky: „Mai întâi a exclamat:“ Putem, poate, poate „Într-o vară a purtat în sânul lui“ Xph „iubitoare și aproape Khlebnikov 10 ..! .IV.13 ". În 1920, când Khlebnikov a apărut în Baku, Gorodetsky la ajutat foarte mult. De data aceasta este una dintre cele mai bune portrete ale Khlebnikov - pastel portret, pictat Gorodetsky.
Gorodetsky intenționează să scrie o poezie despre Khlebnikov "Urus-dervish" (așa-numitul Khlebnikov în Persia, unde a fost în 1921 cu Armata Roșie). Ca și Gorodetsky, Khlebnikov a colaborat în ziarul Krasny Iran.
Pentru Serghei Yesenin. La crearea acestui poem amintește fiica lui SM Gorodetsky, S. Rogneda: „Am făcut drumul spre intrarea Casei Presei pe bulevardul Nikitsky, unde a pune Esenin, și apoi tatăl său a aflat că am ratat ... Și când am ajuns acasă, tatăl meu a fost blocat în sau în afara până când a scris acest poem îmi amintesc foarte bine că am vorbit apoi despre linia „sprancene sparte în vânt.“ - este exact ilustrația făcută de Serghei Mitrofanovich la mormântul Esenina - la fel tragic, rupt de suferință sprâncene acest desen. păstrat ".
Deasupra unui set de ziare. Lituaniană dedicat OS (1892-1971) - jurnalist sovietic și critic care lucrează împreună cu Gorodetsky în „News“. În cartea „Deci, a fost“ (Wiley 1958), O. lituaniană a scris: „În“ News „, m-am întâlnit cu poetul Serghei Gorodetsky, care a apărut în biroul meu doar chiar în momentul în care i-am dat un mesaj pe care el a murit, și un necrolog mic. Gorodetsky a venit în Caucaz. în primul război mondial, a fost ca un corespondent pentru „cuvânt rus“ a fost pe frontul turcesc în corpul Baratova. de la Rostov, sa raportat că poetul a murit de tifos. cunoștință noastră, care la început a peculiarly, continuă până în zilele noastre „(pag. 21-22).
Cartea a fost publicată în 1942 la Tașkent, unde Gorodetsky era în evacuare.
Secțiunea conține poezii din diverse colecții, precum și publicate în periodice. Toate poeziile, cu excepția "Dostoievski", sunt publicate în textul seriei mari "Bibliotecile poetului".
Michelangelo, Fata din Pompei. Aceste paisprezece poeme au fost scrise ca urmare a două călătorii de Gorodetsky în Italia în 1912-1913. Poetul pregătea o colecție separată de poezii italiene, dar nu a ieșit din cauza primului război mondial.
Ne-am întâlnit, Roots,
Sub filmele fresce.
Tu, de la abisul fostelor zile,
Am fost chemat: "Sergina!"
Am cumparat trei patties -
(Ce poate fi mai ridicol)
Și ai zburat în nori:
- Despre tine am scris ... In cartea "Repin".
Poezii pe care le-ai scris despre grădină,
Și am cerut un bărbat ...
M-am bucurat de o întâlnire întâmplătoare -
Pe vârful zilelor, pe înălțimile secolului ...
În cartea "Repin", KI Chukovski sa adresat lui Gorodetsky cu o cerere de a scrie poezii despre Repin la jubileul său. Poetul a scris o poezie în aceeași zi, dar sa dovedit a fi doar o ilustrare talentată a situației în care a trăit Repin, o adevărată schiță din natură. Artistul însuși nu era în el. Și Gorodetsky trebuia să scrie oa doua poezie.
Brodsky scrie în memoriile sale despre Chukovsky că Kornei Ivanovici a observat: "Gorodetsky este un proiectant foarte capabil." Repin ia spus: "Ești un talent! Poți deveni artist! Dar mai bine stați un poet! Te-ai găsit deja ... "
Goryushko. Soarta acestui poem Gorodetsky a scris Chukovsky: „Dragi Rădăcini I. Cine mi-a adus 197 de ruble pentru..“ Goryushko „pe care catadicsi plasarea în almanah pentru copii nu vă mulțumesc pentru asta, desigur, dar pentru faptul că au preluat tipărirea de onoare. acest poem destul de faimos pentru prima dată pe limba în care este scris, t. e. în limba rusă.
Această poezie are o soartă ciudată (acestea sunt sovieticul meu "Ping-geme") ... le-am citit pretutindeni și lăudat peste tot, dar din anumite motive nu le-am putut imprima, așa cum am făcut poeziile mele. Ele (poeziile "Goryushko") au fost traduse în limbile belarusă și ucraineană și tipărite. Dar în limba rusă, au apărut pentru prima dată ... A doua oară când m-ai propagand cu îndrăzneală!
Epilog. Această poezie trebuia să încheie o carte dedicată soției poetului Anna (Nymph) Alekseyevna Gorodetska. Publicarea ei nu a avut loc. "În 1945", a scris Gorodetsky în autobiografia sa, "Mi-am pierdut soția, prietenul meu credincios și tovarășul meu din toată viața creatoare".
Articole similare
Trimiteți-le prietenilor: