12. Sustenabilitatea structurală: esența conceptului și a metodelor de evaluare
Stabilitatea sistemului # 8209; capacitatea sa de a reveni la starea de echilibru după acțiunea tulburărilor interne și externe.
În absența concurenței, întreprinderile funcționau pe o piață stabilă, iar schimbările în mediul extern nu le afectau în mod semnificativ. Astăzi, condițiile pentru funcționarea organizațiilor s-au schimbat complet: economia producției în masă se dezvoltă în economia serviciilor individuale.
Astfel, se consideră că mediul extern al organizației se află într-o continuă schimbare.
Stabilitatea organizației este legată de echilibrul acesteia. "Natura, pentru toată infinitatea și veșnicia ei, are un început și un sfârșit. Stabilitate - dorința de echilibru, interacțiunea dintre început și sfârșit. " Echilibrul este asociat cu impactul unui anumit sistem al diferitelor forțe, atât interne, cât și externe. Sistemul reacționează la ele, opunându-se și încercând să-și mențină parametrii de bază. Poziția sistemului poate fi echilibrată în raport cu părțile sale, precum și cu sistemul și cu mediul extern. Plecând de la această poziție, sistemul ajunge într-o stare de dezechilibru. Funcționarea (viabilitatea) sistemului presupune starea sa de echilibru. Cu toate acestea, echilibrul sistemelor economice nu este echivalat cu statica, odihna. Dacă presupunem contrariul, atunci existența lor devine imposibilă - se vor prăbuși sub influența unui mediu extern volatil. Prin urmare, "pentru conservare într-un mediu în schimbare (care este, în ultimă instanță, în orice), echilibrul simplu nu este suficient. Singurul lucru care poate oferi o garanție relativă a conservării este creșterea cantității de activități, împreună cu asimilarea - atunci noile efecte nefavorabile nu se întâlnesc cu rezistența anterioară, ci cu creșterea rezistenței ". Vorbirea în acest caz este despre mișcarea, echilibrul dinamic. Echilibrul mobil nu poate fi absolut precis: este imposibil să existe o egalitate completă și necondiționată a schimbărilor opuse; este întotdeauna doar aproximativ, practic. Cu alte cuvinte, "echilibrul mobil sau conservarea formei este stabilit dacă diferența de asimilare-de-asimilare este practic suficient de mică încât să poată fi neglijată".
13. Entropia structurală: esența conceptului și formula de calcul.
Una dintre cele mai importante caracteristici ale sistemului este entropia, care este o măsură cantitativă a tulburării din sistem. Entropia caracterizează raportul dezorganizării și organizării sistemelor de natură diferită, predetermină comportamentul oamenilor în sisteme artificiale complexe, în economie, politică, relații interetnice și alte sisteme complexe reale.
Gradul de organizare a sistemului este determinat de cantitatea de entropie conținută în sistem.
În acest plan, managementul în societate înseamnă un mod de influență care îi motivează pe oameni să fie organizați sau organizați să se comporte, să îndeplinească acțiunile necesare și să respecte legile.
Abordarea sistemică în management consideră activitatea administrativă ca un sistem, adică un set de elemente care interacționează între ele în spațiu și timp, a căror funcționare vizează atingerea unui obiectiv comun.
Articole similare
-
Sistem simplificat de impozitare pentru tranziția la usn pentru organizații
-
Cunoaștere - sistem de învățământ la distanță - învățământ la distanță
Trimiteți-le prietenilor: