Să știi și să simți (Olga Timohina)


Să știi și să simți (Olga Timohina)

Știu că în fiecare dimineață, undeva în marea călduroasă, despărțind frumos norii, soarele se ridică.
Dar vreau să simt asta.
Vreau să simt că razele de dimineață abia călduros îmi mângâie fața.






Și cum valurile calde ale mării tind spre picioarele mele.
Știu cum miroase pădurea de pin de ace de pin verde închis.
Dar vreau să simt cum mirosul ăsta îmi umple plămânii, iar capul meu se rotește de la plăcerea imposibilă.
Știu cum scrâșnește zgomotul în amiază de vară peste câmpul de grâu.
Dar vreau să simt cum trilițele lui îi revarsă pe toți cei vii și cum grâul își îndoaie urechile sub o briză ușoară.
Știu cum arată munții când le urci.
Dar vreau să mă simt obosită în picioare, urcând metru pe metru și descoperind noi orizonturi, deschizând ochii acelor specii care pot fi văzute doar în munți.






Știu cum se rumă un râu de munte, spălând pietre, lăsând toată gravitatea în urmă și dezvăluind miracole pietruite rotunde lumii.
Dar vreau să simt în mâinile mele acest flux rapid și răceala incredibilă a apei de munte.
Știu cum să zbor într-o mașină în ferestrele deschise pe un drum gol.
Dar vreau să simt că vântul frecă părul meu, îmi îmbrățișează umerii și mașina este supusă mâinilor mele.
Știu cum să călăresc un cal pe un trot moale de-a lungul drumurilor forestiere și câmpurilor deschise.
Dar vreau să simt cum picioarele elastice ale unui animal magnific de sub mine izvor, izbucnind de pe pământ, dând un sentiment de libertate.
Știu că mirosul de trandafir nu este în jur.
Dar vreau să-i simt mirosul, înclinându-mă spre mugurul ofertei.
Știu cum sună muzica de organe într-o catedrală întunecată, dezvăluind în tine ceva nou, necunoscut, ascuns, dar în același timp aspirând la libera voință.
Dar vreau să simt cum îmi umple fuga lui Bach cu pace și liniște.
Știu că mă iubești.
Dar vreau să vă simt mâinile pe umeri și căldura de lângă mine.
Știu foarte mult.
Dar chiar mai mult vreau să simt.
Nu pentru că nu există prea puține cunoștințe.
Dar numai pentru ca această cunoaștere să devină realitatea mea.
În caz contrar, de ce ar trebui să știu ceva?

Probabil că omul se naște aici, pentru a cunoaște, dar și pentru a putea trăi viața pământească. Cu sinceritate, Svetlana.







Articole similare

Trimiteți-le prietenilor: