Acasă | Despre noi | feedback-ul
Bazându-se pe clasificarea academicianului L.V. Scraperii, lexicografii disting două tipuri principale de dicționare:
1) dicționare enciclopedice (sau enciclopedie): (de exemplu, măsuri Enciclopedia, Enciclopedia mici, Enciclopedia literară, Enciclopedia pentru copii, Filozofic Dicționarul Enciclopedic, etc.);
2) dicționarele filologice (lingvistice).
Principala diferență dintre aceste dicționare este faptul că enciclopedică strat-Ware descrie lucrul în sine (de exemplu, un obiect, un fenomen, un fapt istoric, și așa mai departe). Și în dicționarul lingvistic, primul cuvânt este descris și explicat, adică, o unitate de limbă care cheamă acest lucru. (Vom arăta acest lucru prin exemplul cuvântului „capital“. Dacă dicționarul enciclopedic dă sens numai lexicală, dicționar, în primul rând, având în vedere caracteristicile gramaticale ale cuvântului, este un substantiv, feminin, etc și apoi dat sensul său lexical).
Cele mai renumite dictionare pre-revoluționare encyclopedice din Rusia au fost:
1) "Dicționarul enciclopedic" multi-volum al doi editori - Brockhaus și Efron, numărați în total 86 de volume;
2) dicționarul encyclopedic cu mai multe volume, care a fost publicat de frații Granat (total 58 de volume).
În perioada sovietică a istoriei noastre foarte bine cunoscut în fosta Uniune Sovietică și în alte țări ale lumii, a primit multivolum „Marele sovietic Enciclopedia“ - în 30 de volume (TSB), precum și mică enciclopedie sovietică - în 10 volume (ITU).
Există, de asemenea, enciclopedii sectoriale și dicționare encyclopedice. De exemplu: "Enciclopedie literară", "Enciclopedie medicală", "Enciclopedie juridică" etc.
dicționare de limbi străine, la rândul lor, sunt împărțite în două tipuri: dicționare multilingve (a. cea mai mare parte bilingvă, Koto-rymi folosim atunci când învățarea unei limbi străine cu traducerea, și așa mai departe) și monolingv, în care cuvintele pentru a explica, sunt prin cuvânt aceeași limbă.
Printre dictionarele monolingve, urmatoarele sunt dicționarele lingvistice ale limbii ruse:
2. Dicționare ortografice.
3. Dicționare ortoepice.
4. Dicționarele phraseologice.
5. Dicționare morfemice și de construire a cuvintelor.
6. Dicționarele gramaticale.
7. Dicționarele omonimelor.
8. Dicționarele sinonimelor.
9. Dictionare de antonime.
10. Dicționarele paronimelor.
11. Dicționare istorice.
12. Dicționarele etimologice.
13. Dicționarele dialectice.
14. Dicționarele limbii scriitorului.
15. Dicționarele abrevierilor.
16. Dicționare frecvente.
17. Dicționare înapoi.
18. Dicționare cuprinzătoare.
Primele dicționare ruse, care au apărut la sfârșitul secolului al XIII-lea. ele reprezentau mici liste de cuvinte incomprehensibile (cu interpretarea lor), găsite în monumentele scrisului vechi rus, în secolul al XVI-lea. astfel de dicționare au început să fie compilate în ordine alfabetică, consecința cărora se numea "cărți de alfabet".
Primul dicționar tipărit, care conține deja 1061 de cuvinte, a apărut în 1596 ca o anexă la gramatica binecunoscutului filolog din acea vreme, preotul Lavrenty Zizania. Interpretarea sa bazat în principal pe cuvintele slave din carte și pe un număr mic de cuvinte străine.
Etapa pregătitoare pentru crearea dicționarului limbii ruse moderne (modern pentru o anumită epocă) a fost dicționare bilingve și multilingve. În 1704 în Moskov-am fost eliberat „Enciclopedia treyazychny“ Fedor Polikarpov-Orlov confundat-vaniem cuvinte rusești în greacă și latină. În aceeași epocă Petrine, a fost compilat primul dicționar de termeni străini "Lexicon vocabulam nou în ordine alfabetică", care conținea 503 de cuvinte.
În secolul al XVIII-lea. există un interes în originea și formarea anumitor cuvinte apar pentru eticheta etimologică Trediakovsky, Lomonosov, Sumarokov, Tatishcheva și scriitori și oameni de știință Dru-GIH. La sfârșitul secolului a produs o serie de dicționare de slavona ( „Biserica dicționar“ și „UPDATE“ pentru el conținea explicația de mai mult de 20 de mii de cuvinte).
Pe baza lucrărilor anterioare lexicografica oportunitate înfășurate-cântând pentru a începe să lucreze la crearea normei-tive a dicționarului limbii ruse în cadrul său ar putea fi pus-ne, în special, manuscrise Universitatea și alți cercetători.
Un loc aparte printre dicționare de limbă rusă dicționare de limbă ocupă, care a oferit nu numai caracteristicile gramaticale ale cuvintelor și corect pus accentul în cuvântul, dar, de asemenea, oferă o interpretare lexicală.
"Dicționarul explicativ al limbii rusești vii" Dahl
Cel mai faimos și mai popular dicționar explicativ din Rusia din secolul al XIX-lea a fost "Dicționarul explicativ al limbii rusești vii" V.I. Dahl în 4 volume. Materiale pentru dicționarul său VI. Dal (1801-1872) a strâns toată viața sa conștientă cu puțin peste 50 de ani.
Cuvinte în dicționar Dalia nu se bazează pe principiul alfabetic, ca în dicționarele moderne ale limbii ruse, ci pe principiul cuiburilor, adică toate sunt cuvinte rădăcină. începând cu o singură literă, au fost plasate într-un soclu dicționar. De exemplu: apă - apă - apă - apă - vodcă.
Ca ilustrații ale folosirii unui cuvânt într-un discurs coerent, VI. Dal nu folosea adesea citate din opere de artă, ci combinații stabile de cuvinte (expresii frazeologice), precum și proverbe și zicale pe care le-a înregistrat personal. În total, aproximativ 30.000 de astfel de proverbe și zicări se găsesc în dicționarul său. (Apoi le-a publicat ca o carte separată).
După cum știți, V.I. Dahl atitudine negativă brusc să împrumute cuvintele, și a crezut că limba contemporană literară Rusă prea „impregnat“ Occident. Deci, el sa străduit să înlocuiască cuvintele împrumutate pur cuvinte rusești. Acest lucru se reflectă în dicționarul său. Pe lângă fiecare cuvânt împrumutat-l decretează-ax și echivalent cu acesta (în sensul lexical) cuvânt pur rus care a conceput-a cincea, am inventat în sine. De exemplu :. Galoși - mokrostupy, sesiune - Ședință, Nez - nosohvatka, teatru - rușine grimasă - rozhekorchit etc. În acest sens, Dal nu sunt de acord cu Pușkin.
În primul volum al Dicționarului explicativ VI. Dal a plasat un articol mare sub titlul "Despre dialectele limbii ruse", în care, pentru prima dată în știința limbii ruse, sa făcut o încercare de a clasifica dialectele populare rusești. (În știința dialectologică este obișnuit să se identifice dialectele nord-ruse, sud-ruse și mijlocii ruse).
Citeste articolul Yu.T. Valea "lexicografului rus" (vezi apendicele 33).
Dicționare explicative academice ale limbajului literar modern rus din perioada prebelică și postbelică (editate de DN Ushakov și AP Evgenyeva)
În perioada dinainte de război sovietic, Dicționarul limbii ruse a fost publicat sub ediția profesorului D.N. Ushakov în 4 volume. În plus față de DN. Ushakov în compilarea acestui dicționar a implicat atât de bine-cunoscut filologi academice ca V.V. Vinogradov, G.O. Vinokur, B.A. Larin, B.V. Tomashevsky și S.I. Burns.
Lucrul pe acest dicționar a fost efectuat pentru un total de 12 ani - între 1928 și 1940. Tolk-kovy dicționar editat de. DN Ushakov a fost publicat din 1935 (volumul I) până în 1940 (volumul IV).
Peste 85.000 de cuvinte sunt incluse în acest dicționar. În contrast cu dicționarul explicativ al Dal Slo-var Ushakov (cum este numit pe scurt) este construit strict în conformitate cu principiul alfabetice. Acest dicționar reflectă norme pronunțarea limbii literare ruse '40 ai secolului XX: fiecare cuvânt este un semn de stres. Ea are o mulțime de așternut stilistice: cuvânt-ing knizh cuvânt învechit acel cuvânt colocvial, etc. Acest dicționar este utilizat pe scară largă, sunt citate, în primul rând din textele XIX literatură rusă - secolele XX .. precum și din literatura socio-politică a acelei perioade. În slovar s-au folosit în mod frecvent și cifrele de afaceri fuzionale. cuvinte de împrumut, în marș, în limba rusă și limba străină își păstrează caracterul, însoțit de instrucțiuni într-o limbă din care au fost împrumutate.
"Dicționarul explicativ al limbii ruse", editat de profesorul D.N. Ushakov a fost primul din istoria culturii ruse din perioada sovietică, dicționar, care reflectă vocabularul și frazeologia limbii literare ruse, dezvoltat de la mijlocul secolului XX, reflectat lexical, stilistic, de ortografie și regulile pronuntarea acestei perioade.
Articole similare
Trimiteți-le prietenilor: