Evaluarea politicii dividendelor

Atunci când se trece la o economie de piață, sistemul de stimulente materiale pentru angajații firmelor se schimbă radical. Denaționalizarea proprietății și tranziția, în principal către forma acționarilor, au pus problema încurajării proprietarilor de acțiuni proprii ale societății. Această problemă este rezolvată prin dezvoltarea politicii specifice de dividend a fiecărei companii, care este o componentă importantă a managementului activităților firmei într-o economie de piață.







Politica dividendelor se bazează pe condiții care participă direct sau indirect la formarea propriului capital.

Politica privind dividendele vizează distribuirea profitului net, refacerea capitalului propriu și plata dividendelor.

Plata dividendelor nu este doar un stimulent material pentru proprietarii de acțiuni, ci și își sporește interesul pentru funcționarea eficientă a firmei și pentru a-și investi fondurile proprii în completarea dimensiunii capitalului social al societății.

Plata dividendelor este posibilă, cu condiția rezultatelor performantelor de succes.

Dacă compania își extinde constant vânzările, îmbunătățește procesul de producție, introducând cele mai recente realizări ale științei și tehnologiei, actualizează în timp util echipamentele uzate moral și fizic. Ca urmare, costurile specifice de producție sunt reduse, nivelul de rentabilitate este mărit, iar valoarea profitului crește. Astfel, posibilitatea de a plăti dividende în sume în creștere devine realitate.







Având venituri tangibile pe acțiunile lor, proprietarii sunt dornici să le achiziționeze în cantități mai mari.

Prin urmare, crește cota de capitaluri proprii în proprietate, crește stabilitatea financiară a firmei, ceea ce reprezintă una dintre condițiile importante pentru funcționarea cu succes a firmei în viitor.

Într-o economie de piață este importantă elaborarea unei politici de dividende care, la fel ca și gestionarea structurii capitalului, are un impact semnificativ asupra eficienței funcționării firmei și asupra prețului acțiunilor acesteia.

Experții occidentali au dezvoltat baze teoretice pentru politica de dividende. Principalele abordări (opuse):

Fiecare firmă trebuie să-și dezvolte politica de dividendă pe baza stării sale specifice și a tendinței schimbării sale. Politica de dividend a fiecărei firme trebuie dezvoltată pentru o anumită perioadă a activităților firmei.

Atunci când alegeți o politică specifică a dividendelor, este important să asigurați veniturile totale maxime posibile din partea firmei și fondurile necesare pentru finanțarea activităților sale.

În forma cea mai generală, sunt posibile următoarele opțiuni pentru dezvoltarea unei politici de dividende:

1) profitul primit este valoros în suma maximă pentru majorarea capitalului propriu

(Compania economisește costurile pentru plata dobânzii pentru împrumut și de a obține o oportunitate de a investi proiectele necesare în vederea îmbunătățirii eficienței funcționării sale, această politică este caracteristică pentru companiile cu un volum mic de capital propriu sau sunt într-un stadiu incipient al activităților sale și a decis să emită pentru a asigura stabilitatea financiară. Astfel de firme se caracterizează printr-un nivel scăzut de suport material și tehnic al producției, tehnologie înapoiată, nivel scăzut de solvabilitate și performanță. În astfel de firme, de regulă, lipsa de personal calificat, capabil să dezvolte o politică optimă de dividende. În același timp, pentru acționarii săi risc crescut în obținerea unui anumit randament al investiției lor.







Articole similare

Trimiteți-le prietenilor: