1. Cineva căruia (să livreze, să primească, să primească) aburi, tuttar; a da Altaran Tuttar în mâini; pentru a da o carte unei perechi de aburi; să împrumute bani la lovituri de aburi; Cât de mult veți da pentru pălărie? Ai o hacker?
2. ce sau cu neopr. f. căruia (pentru a oferi) perechi, tuyantar; pentru a da lucrarea èç perechi, ççëil; să dea educație lui plytuyantar, ventsent klar; pentru a da odihnă unei perechi de cupluri
3. ce către cine (albastru) să livreze kor, abur; câmpurile produc o recoltă bogată. uy-hir pysyk tuqǎç kÿret
4. (pentru a lovi, pentru a bate), taverna, tattarsa yar; pentru a da un cap la cap
5. ce (albastru) să efectueze abur, fier și fier; concert concert
6. în combinație cu n. exprimă efectul înțelesului său: acordă consimțământ pentru kilograme; pentru a da un apel shknarkai; da o fisură lui Qur'sa kai; dă începutul pusarilor; pentru a da comisiei tacere ♦ pentru a lăsa să știți yar yar; Pelter; da un cuvânt cuplurilor, o piscină; nici să dau nici să ia un cartnart, pir pekeh; Vă dau! Parap k espsan! (yunasa kalani); El nu-ți va da șaizeci de vulturii care-l dau pe Kalaman; Lasă-mă să merg la el! Uh patna kayam-ha!
1. (albastru simpatic, anti-rău), kamulla, taravat; tipul de persoană yrǎzyn; el este bun cu mine mana kumallat
2. (bun albastru, rău rău) yrǎ, laiǎh, avan; vesti bune; Prietenii noștri buni sunt piran laih tussem; Bună ziua! Årǎ kun pultur!
3. ǎĂ, tas, sumaĂ; numele bun este rezumat ♦ Fii bun! Tarhasshǎn!; de voința liberă a lui Harpur Irkuk; Mult noroc! Ĕĕĕĕĕĕĕĕĕĕĕĕĕĕĕĕĕĕ! ;; de voința liberă a lui Hsi Irkkupe
1. chun, chun-chore; sufletul doare; pe suflet bucurie bucurie savon; să pună sufletul în lucrarea din Parsa chaĕa; sufletul nu minte chun vyrtmast (eu sunt cel care este glonțul ceții); din partea de jos a inimii, el este chun-churen; să trăiască un suflet în spiritul purinului chuntan kil-shterse; cât de mult îi place sufletul să fie furtunoasă; a lua sufletul chusa pusar (kalas shade kalasa); pentru că sufletul ia aerul
2. chun, zhen; ei în familie șase suflete în zadar kil-yyshenche ulǎǎ zhyn ♦ sufletul a mers la călcâiele haranipe chun tuhsah kayrĕ; sufletul nu chutan yuratat; să vorbească inimă cu inima; aceasta este gustul meu pentru kumala kayat
a mers, horkhenmella, schellmella, kharhenes kilet; Îmi pare rău pentru el manna kharhenes kilet; Aș fi cumpărat, da, îmi pare rău, nu am bani pentru Tuyanǎtǎm, m-am dus acolo, ukça итsmest
1. în val. poveste. cineva care venise, Schelles biletul, Hrohenes bilet; Îmi pare rău pentru mana lui
2. în val. poveste. cu sindicatele "ce", "dacă" (enervant enervant) hrhenmell, kulyannmalla, pshshrankhmalla; este păcat că el nu a venit în satul kilmennishn pshshrankmalla
4. Introducere. următoarele. umblat; Aș merge cu tine, dar îmi pare rău, nu e timp pentru sirena Epin, sunt tentat, m-am dus,
1. Unirea adversarului (aa) Vara; Plec, tovarășul rămâne același, omul yultash vara yulat
2. armarea particulelor ĕnĕ, вара; - Ochi, -și, -h; Permiteți-mi să vă spun! Mana kalama par-er-ha!
3. O particulă. exprimă identitatea -ax (ex); el a rămas în același loc
1. cui (bine-cunoscut) pallan, pallakan, puleken; un om familiar din Pallan; strada pe care o cunosc e epo puleken uram
2. cu ceea ce (blues știe), macara, ǎ ǎ ra ra ,,,,,,,,,,, este familiarizat cu activitatea de lăcătuș în magazinul de lăcătuș.
3. un substantiv familiar. . soții familiare. plyush, pallan zen; am mers în pădure cu cunoscuții epirus prĕĕсемsempe pĕrle virmana kaiǎâmǎr
Trimiteți-le prietenilor: