1. DEFINIȚIA ȘI CARACTERISTICILE PRINCIPALE ALE ORGANIZAȚIILOR NEC PROFIT
2. CARACTERISTICI PRINCIPALE ALE GESTIONĂRII ORGANIZAȚIILOR FĂRĂ PROFIT
LISTA SURSELOR UTILIZATE
Problemele legate de management sunt esențiale în activitatea diferitelor organizații. Organizațiile non-profit (ONG-uri) nu fac excepție. Rus non-profit probleme de management domeniu pentru o lungă perioadă de timp a fost neglijată, și numai cu trecerea la relațiile de piață majoritatea organizațiilor non-profit a fost dat seama în mod serios că managementul este un factor-cheie pentru funcționarea eficientă. Reducerea finanțării bugetare, creșterea concurenței a determinat organizațiile nonprofit să-și schimbe strategia activităților. ONG-urile au încetat să se considere sisteme închise care implementează obiective statutare prin intermediul fondurilor publice. Orientarea spre consumator a devenit una dintre principalele strategii ale activității lor. ONG-urile au abordat studiul dorințelor și nevoilor clienților, colaborând cu diferite grupuri de consumatori, diversificarea activităților. Sarcinile de promovare a serviciilor necomerciale, formarea politicii de prețuri, atragerea de surse suplimentare de finanțare au devenit mai actuale.
- să studieze și să analizeze activitatea principalilor experți în această chestiune;
- Identificați principalele diferențe dintre organizațiile comerciale și cele non-profit;
- determină natura specifică a gestionării ONP-urilor.
1. DEFINIȚIA ȘI CARACTERISTICILE PRINCIPALE ALE ORGANIZAȚIILOR NEC PROFIT
În țările în care proprietatea privată este recunoscută și există sau se formează o economie de piață, o multitudine de entități juridice este împărțită în trei sectoare.
Primul sector unește organizațiile de stat și municipale, adică organizațiile ale căror proprietăți sunt deținute de stat sau municipiu.
Cel de-al doilea sector este organizațiile comerciale private, adică organizațiile care urmăresc obținerea de profit ca principal obiectiv al activităților lor și a căror proprietate nu este în proprietate statală sau municipală.
Cel de-al treilea sector este organizațiile private nonprofit. Prima caracteristică distinctă a acestor organizații este că nu au un profit ca obiectiv principal al activității lor și nu distribuie profitul între participanții lor. Cea de-a doua caracteristică distinctivă este că proprietatea acestor organizații nu este în proprietatea statului sau a municipiului.
Adesea, aceste sectoare se numesc state, comerciale și necomerciale.
ONG-urile pot exista în diferite forme organizatorice și juridice. Poate fi o cooperativă de consum, o organizație sau asociație publică sau religioasă, o fundație, o instituție, o organizație non-profit autonomă și altele. La rândul lor, instituțiile pot fi statale, municipale și private.
Legea federală "Cu privire la organizațiile non-profit" prevede posibilitatea sprijinirii ONG-urilor independente de către autoritățile statului și organele autoguvernării locale. Acest sprijin și cooperare răspund intereselor fundamentale ale ambelor părți.
Printre numeroasele domenii de activitate ale ONG-urilor, cele mai importante și care atrag interesul public maxim sunt cultura, educația, sănătatea și religia.
Obiectivul principal al ONG-urilor și principalul motivator al activităților managerilor lor este servirea obiectivelor publice. Evaluarea activităților lor provine de la grupurile socio-politice și organele guvernamentale (de exemplu, legislative).
În același timp, persoanele juridice fără scop lucrativ au o serie de alte caracteristici care nu sunt caracteristice organizațiilor comerciale.
În primul rând, spre deosebire de organizațiile comerciale, non-profit, pot fi create în orice formă prevăzută nu numai de Codul civil, ci și de alte legi.
În al doilea rând, diferența dintre persoanele juridice comerciale și cele fără scop lucrativ este că capacitatea lor juridică este specială, și anume Persoanele juridice necomerciale au dreptul să desfășoare numai acele activități care sunt furnizate direct de documentele constitutive și de lege.
În al treilea rând, diferența majoră este faptul că ONG-urile (cu excepția cooperativelor de consum și fonduri de caritate sau de altă natură) nu pot fi recunoscute ca insolvabil (faliment) prin hotărâre judecătorească, în cazul în care acestea sunt în imposibilitatea de a satisface cererile creditorilor. În cazul lichidării ONP-urilor, proprietatea rămasă după decontările cu creditorii este îndreptată spre scopurile pentru care a fost creată organizația. Excepție sunt cooperativele de consum și parteneriatele necomerciale ale căror membri au dreptul să primească o cotă de lichidare, cu excepția cazului în care se prevede altfel prin lege sau prin documentele constitutive ale acestei organizații.
Cu toate acestea, organizațiile comerciale și non-profit pot desfășura activități care vizează generarea de profit. Însă organizațiilor neperformante nu li se permite să distribuie profiturile între participanții lor, iar pentru organizațiile comerciale nu există o astfel de interdicție.
Cu toate acestea, spre deosebire de organizațiile comerciale, un ONG poate desfășura activități antreprenoriale numai în măsura în care servește scopurilor pentru care a fost creat. De exemplu, producerea de profit generat de bunuri și servicii care îndeplinesc obiectivele creării ONG-urilor, precum și cumpărarea și vânzarea de titluri de valoare, de proprietate și non-proprietate drepturi, participarea în societățile economice și participarea la parteneriate limitate ca un factor care contribuie. Numai într-un singur caz, legiuitorul limitează ONG-urilor în punerea în aplicare a afacerilor: asociațiile organizațiilor comerciale sunt organizații non-profit ele însele, iar în cazul în care decizia membrilor asociației pe Ea se sprijină face afaceri, este de a fi transformat într-o companie de afaceri sau un parteneriat, și anume în formă organizațională și juridică, este transformată într-o organizație comercială; dar atunci dreptul de a împărți profiturile între participanți este deja dobândit. Pentru asociațiile organizațiilor necomerciale, cerința de transformare nu se aplică și, prin urmare, nu le este interzis să facă afaceri.
Poziția conform căreia legiuitorul permite tuturor persoanelor juridice fără scop patrimonial (în conformitate cu regulile stabilite) se angajeze în activități de afaceri, este destul de rezonabil, pentru că cu siguranță putem spune că nici o organizație, și exercita independent activități economice, în condițiile actuale, nu poate mult timp există doar privind contribuțiile voluntare ale fondatorilor lor și donații de patroni.
Prin urmare, stabilirea unor ONG-uri este foarte promițătoare, având în vedere posibilitatea de utilizare a profitului practic nelimitată pe scopurile autorizate, în aceleași condiții de impozitare a ONG-urilor, chiar și desfășoară o activitate economică, sunt mult mai favorabile decât procedura de plată a taxelor stabilite pentru toate tipurile de entități comerciale.
ONG-urile pot fi nu numai organizații caritabile, ci și beneficiari, adică donații caritabile de la binefăcători, asistență voluntară.
Mai mult: CARACTERISTICI PRINCIPALE DE GESTIONARE A ORGANIZAȚIILOR FĂRĂ PROFIT
Informații despre lucrarea "Specificitatea managementului organizațiilor non-profit"
Zhukov A.I. Milyukov A.I. Heybets BA Mamonova I.D. Isaenko A.N. Pessel M.A. Eigel F. Sinky, D.F. Rose Peter S. și alții. Capitolul 1. Bazele teoretice ale evaluării acțiunilor unei organizații non-profit 1.1 Piața valorilor mobiliare. Clasificarea și participanții Scopul existenței pieței valorilor mobiliare (în continuare - RZB) este implicarea resurselor suplimentare de investiții în sectorul economic.
că managementul ar trebui să acopere toate activitățile antreprenoriale. Dar, de exemplu, facultatea biologică a unei mari universități nu se consideră a fi un obiect de activitate antreprenorială, de aceea managementul trebuie să găsească noi forme aici. În alte instituții (non-profit), procesul de gestionare are și propriile caracteristici. Sarcina noastră principală pentru viitorul apropiat este să încercăm să creăm.
Articole similare
-
Teoria organizării este esența și caracteristicile organizațiilor non-profit
-
Caracteristicile managementului strategic în organizațiile non-profit
Trimiteți-le prietenilor: