Cuvântul Kabardino-Circassian este o limbă scrisă folosită pentru înregistrarea limbajului Kabardino-Circassian. Pe parcursul existenței sale a schimbat de mai multe ori baza sa grafică și a fost reformat în mod repetat. În prezent, scriptul Kabardino-Circassian funcționează pe chirilic. Cu toate acestea, în diaspora, împreună cu alfabetul chirilic este folosit.
Din punct de vedere istoric, scriptul Kabardino-Cherkessian a folosit următoarele sisteme grafice:
- Scrierea arabă - de la începutul secolului al XIX-lea până în anii 1920. Nu a fost larg răspândită
- Latină - de la începutul secolului XX până în prezent. Răspândită a fost în 1923-1936.
- Chirilică de la începutul secolului al XIX-lea până în prezent. Este larg răspândită din 1936.
Alphabet Sh.Nogma pe baza arabă (1825)
Apariția scrisului Kabardino-Circassian datează de la începutul secolului al XIX-lea, deși se cunosc încercări de interpretare a anumitor monumente epigrafice ale Evului Mediu ca fiind Kabardian. În a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, sunt incluse primele experimente de fixare a materialului lingvistic Kabardino-Circassian de către oamenii de știință ruși și europeni. Prima experiență de dezvoltare și implementare a propriului script Kabardian-Circassian este alfabetul chirilic dezvoltat de profesorul Universității St. Petersburg I. Grazilevsky. A fost compilat în 1829 pentru formarea escadrilei Kabardian.
Alphabets Sh. Nogma Edit
În 1830, după ce sa familiarizat cu experiența lui Grazilevski, Nogma a dezvoltat o nouă versiune a alfabetului, de data aceasta pe chirilică. Acest alfabet a fost folosit de el pentru înregistrarea materialelor folclorice, compilarea vocabularului și a gramaticii. Pentru a desemna sunete specifice Kabardino-Circassian, Nogma a folosit semne diacritice specifice literei. În folosirea literelor individuale din acest alfabet exista o inconsistență, dar în ansamblu avea următoarele semne. a, b, n, n, t, q, x, h, x, x, d, z, k, k, k, g, j, l, l, l, m, n, o, u, y, w, w. Alfabetul Nogma, bine adaptat la fonetica complexă a limbajului Kabardino-Circassian, avea o mare importanță istorică, dar nu a dus la crearea unui scenariu la nivel național.
Alphabets of Uslar și a adepților săi Edit href = Edit
În 1862, savant PK Uslar pe Caucaz, cu ajutorul cercheză Berceo educator WH a făcut o nouă versiune a alfabetului Kabardino-cerchez bazat pe alfabetul chirilic (Bercy timp de câțiva ani în urmă și a fost Adyghe araba alfabet pe baza). În 1865, profesor de școală Kabardian în Nalcik K. Atazhukin. Folosind alfabet Uslar, compilat și publicat în Tiflis „Kabardinian alfabet.“
Alfabetul Kabardin al lui Atazhukin, 1865
Alphabetul kabardian din alfabetul Tambiev, 1906
În anii 1890, studiul limbajului Kabardino-Circassian a fost condus de LG Lopatinsky. A îmbunătățit alfabetul Uslar și a compilat pe el dicționarul kabardian, gramatica și o serie de alte cărți. In jurul Lopatinskii format un cerc format kabardini, unul dintre care, P. Tambov, îmbunătățit din nou alfabetul Kabardino-Cerkessia chirilică, iar în 1906 a publicat un primer pe ea. O altă versiune a alfabetului chirilic, în care sa bazat și alfabetul Uslav, a fost elaborat de Tatlustan Sheretlokov în 1916. În 1920, el a publicat grundul.
Scrisoare arabă pentru limba kabardian-circasiană Edit
Alfabetul lui Bekmurzy Pacheva (1881)
În primii ani ai secolului XX, au fost făcute încercări de a crea un scenariu național și circasienii care trăiau în afara Rusiei. Deci, în 1909, alfabetul Kabardino-Circassian pe o bază grafică arabă a fost compilat de Muhammad Pchegatlukov, care a trăit în Imperiul Otoman.
Latinization în URSS Edit
Alfabetul Kabardian latinizat. Versiunea din 1930
În 1925, alfabetul lui Khuranov a fost îmbunătățit de T. Borukayev. Alfabetul lui arăta așa. A, B, V, D, E, G, Gu, Z, Z, Z, z, K, Ku , Ⱪ ⱪ, Ⱪu ⱪu, Q q, Qu qu, Qh qh, Qhu qhu, L1 ,. Lh lh, Mm, Nn, Oo, Pp, Ph ph, R, S, Š, Ș, T, Th, U, F, Fh, Xx, Xu xu , X x x̌, Xđu xđu, ɦ, C c, O ç, Ch ch, Y y, H h, ', u ù, Je je, Jo jo, Ju ju, Ja ja.
I (1926) și II (1928), congresele turcești au recomandat tuturor popoarelor din Uniunea Sovietică nu numai să treacă la alfabetul latin, ci și să unifice acele alfabete latinizate deja create anterior. În acest sens, au fost făcute schimbări semnificative în alfabetul Kabardino-Circassian, plasându-l grafic mai aproape de alfabetele altor popoare caucaziene. În 1930, alfabetul reformat a fost aprobat oficial de Comitetul Executiv Central al Teritoriului Caucazului de Nord. A rămas în uz până în 1936.
Latinization în Diaspora Edit
În Siria, în 1926, a fost compilat și un alfabet latinizat Kabardino-Circassian. A inclus litere suplimentare ç ð ð ð ð x ð dj dz ll tç ts. precum și semnele diacritice umlaut (¨), gravis (`) și circumflex ().
În Turcia, diaspora cercheză este cel mai des folosit alfabetul chirilic, dar una dintre organizațiile non-guvernamentale - Adder - promovează utilizarea alfabetului latin. Alfabetul ADDER propus este următorul: A A, B b, C c, Ç ç, Ć C, D d, E e, É é, F f, Ff, G g, Ǵ ǵ, Ğ ğ, H, H h, i ı, i i, J j, j j, k, k, ǩ ǩ, L l, l l, m m, N n, O o, ö ö, p p, pP, Q q, R r, s s, Ss, Ss, Ss, Ss, T t, Tt, U u, ü, W w, V v, x x, Y y, z, z ź“.
Modern alfabet chirilic
1 - alfabet modern, 2 - alfabet 1930 ani, 3 - alfabet Huranova, 4 - Alfabetul Tsagova 5 - alfabet Lopatin, 6 - alfabet Atazhukina 7 -alfavit Nogmy
Alphabetul Kabardian din anii 1936-1938: А а, 'А' а, Б б, В, Г г, Гъ гъ, Д д, Е е, Ж, Ж, , K, K, A, L, L, N, M, N, O, N, n, , Y, y, y, x, x, x, x, x, y, y, y, y, y, , Bb, ee, yue, ya.
Alfabetul Kabardian-Circassian modern are următoarea formă:
Litera E reprezintă un sunet scurt [a], rb - voce spirant uvular. J și Dz sunt africani. Zh - palatalizat [g] KI - ocluzivă-laringian [k] Rk - ocluziv laringian ocluzive [k], Kh - uvular aspiratul ocluziv [k], L - surd [l] LI - laterale-ocluzive laringian spirants surd [l] PI - ocluzivă-laringian [n], TI - ocluzivă-laringian [m] .phi.i - ocluzivă-laringian [f] xk - laringiană fricativ surd [x], Xb - fricativ uvular [x], TSI - ocluzivă-laringian sibilante [i], G - fluierând [m] (în cuvinte nezaimstvovanyh) laringeal --occlusive schi [u], i - sunet ocluzive laringian. Elementul într-o parte din di-, tri- și tetragraph denotă labial.
Articole similare
Trimiteți-le prietenilor: