Disbacterioza este o boală asociată cu dezechilibrul microflorei intestinale. La o disbacterioză paritatea microorganismelor condiționate patogene și utile este întreruptă. Ca urmare a dysbiosis în intestin mor util pentru bacterii vii, ca o consecință poate dezvolta o varietate de tulburări gastro-intestinale. Trebuie remarcat faptul că practic fiecare boală a tractului gastro-intestinal este foarte adesea însoțită de dysbiosis. Dysbacteriosis poate duce la diabet, astm bronșic, eczeme, alergii, osteocondroza, imunodeficienta, ciroza hepatica, cancer de colon si de alte boli periculoase. Alimentele, care intră în intestine, sunt împărțite de bacterii utile și apoi absorbite în sânge. Fara bacterii bune si microorganisme nutritive nu sunt absorbite în mod corespunzător în intestin, și greață, vărsături și diaree. Trebuie să știți că fiecare persoană are propria microflore a intestinului. Compoziția microflorei poate varia în funcție de vârsta persoanei, de sezon și de alimentele consumate. Pentru prevenirea disbacteriozelor, se folosesc diferiți agenți antibacterieni și menține o dietă sănătoasă și adecvată.
Cauzele de disbioză:
- Imunodeficiența, provocată de cancerul sângelui, în tratamentul cancerului prin chimioterapie, cu SIDA.
- Izolarea cantității insuficiente de enzime digestive (modificări ale funcțiilor ficatului, stomacului și pancreasului).
- Scăderea tonusului și a spasmelor musculare netede (corpul a suferit o operație chirurgicală, un stres fizic sau mental puternic).
- Aciditatea crescută a stomacului (schimbarea microclimatului intestinului în climă acidă sau alcalină).
- O serie de boli cum ar fi gastrită, ulcer peptic, colecistită, pancreatită, hepatită.
- Uscăciunea pielii și a membranelor mucoase ale gurii.
- Erupții cutanate.
- Fragilitatea unghiilor.
- Dureri de cap și oboseală.
- Somn tulburare.
- Boli ale intestinului (colită ulcerativă, boala Crohn și altele).
- Otrare severă.
- Apetit scăzut.
- Imunitate slabă.
- Dieta strictă (consum insuficient de produse lactate fermentate și fibre vegetale).
- Recepționarea pe termen lung a antibioticelor (antibioticele ucid nu numai bacteriile dăunătoare, ci și cele utile).
- În intestin sunt paraziți sau agenți patogeni (giardioza, salmoneloza, dizenteria, boli virale).
- Alimentație necorespunzătoare și alimente de slabă calitate.
- Ecologie rea.
Simptomele disbiozelor:
- Greață sau vărsături.
- Râgâie.
- Pirozis.
- Balonare.
- Constipație sau diaree.
- Mirosul din gură sau gustul neplăcut din gură.
- Alergia la diverse alimente sau intoleranța lor.
- Durerea în abdomen.
Tratamentul unei disbacterioză.
Pentru a începe tratamentul corect și eficient al dysbacteriosis, este necesar să se determine exact ce microbi sunt în intestin. Pentru aceasta, se efectuează diagnosticarea necesară a intestinului. Există două tipuri de diagnostice intestinale.
Primul tip de diagnostic este cercetarea bacteriologică. În acest studiu, toate tipurile de bacterii găsite în intestinul uman sunt determinate. Rezultatul studiului devine cunoscut după 7 zile calendaristice.
Al doilea tip de diagnostic este examinarea metaboliților microflorei. Cu această metodă de examinare, cantitatea de acizi grași volatili eliberată de bacteriile dăunătoare este determinată. Acesta este un tip mai simplu și mai accesibil de diagnostic. Rezultatul acestui diagnostic devine cunoscut în câteva ore după începerea examinării.
Tratamentul standard al disbiozelor:
- Dieta strictă.
- Ajustarea microflorei cu preparate bacteriene speciale.
- Instalarea tubului digestiv.
- Restaurarea microflorei naturale a intestinului gros.
- Eliminarea excesului de colonizare bacteriană a intestinului subțire.
- Creșterea imunității și a reactivității întregului organism.
- Restaurarea absorbției și a digestiei intestinului.
- Ajustarea motilității intestinale.
Restaurarea florei intestinale poate ajuta la medicamente, cum ar fi probiotice (acestea contin tulpini vii de o microfloră sănătoasă), prebiotice (conțin componente digestive benefice necesare pentru refacerea florei intestinale) si synbiotics (contin prebiotice si probiotice, care stimulează creșterea bacteriilor benefice ).
Prebioticele alimentare includ:
- Oligosaharidele (ele constau din carbohidrați care conțin molecule de zaharuri simple).
- Lactoză (zahăr din lapte, care este conținut în laptele integral).
- Lutuloză (dizaharidă, care se găsește în produsele lactate).
- Fructosaharidele (găsite în legume și fructe, promovează dezvoltarea bacteriilor benefice în intestin).
Probioticele includ:
- Inulina (găsită în cartofi, banane, stafide și cereale, inulina are un efect benefic asupra procesului de digestie).
- Fibrogam (găsit în tar acacia, fibrogramul este o sursă de fibre dietetice).
Atunci când disbacterioză ar trebui să fie excluse din carne de porc grăsime alimente, carne de oaie, produse din carne conservate, lapte integral, inghetata, alcool, cafea și mâncăruri dulci. Nu este permis să mănânce marinat afumat si, alimente condimentate, alimente cu o varietate de culori, arome și conservanți. Trebuie remarcat faptul că, la un disbacterioza, asigurați-vă că pentru a mânca produse lactate, și fibre vegetale, care se gaseste in morcovi, dovlecei, fasole, dovlecei, broccoli, varză și pește (slabă), de asemenea, ar trebui să mănânce mai multe fructe proaspete și grăsimi vegetale.
Dieta pentru disbioză:
Micul dejun proaspăt: burgeri aburit, orez sau hrișcă, ceai slab slab dulce.
Mic dejun târziu: brânză proaspătă, de preferință de casă, suc sau ceai slab cu miere.
Prânz: supă de carne cu conținut scăzut de grăsimi sau piure de supă, sau chifteluțe, carne fiartă sau legume fierte. De la băuturi, jeleu sau compot de fructe uscate.
Gustare după-amiaza: piure de sfeclă sau alte legume, salate proaspete sau porridge (orez, hrișcă, grâu), decoct de șolduri de trandafir, eventual cu adaos de biscuiți.
Cina: omelet cu aburi, budinca de brânză, castravete, legume fierte sau cartofi piure. De la băuturi, ceai, compot sau jeleu.
Noaptea: jeleu de fructe sau iaurt proaspăt.
Micul dejun, prânzul, cina și gustările pot fi diluate cu rujuri cu tărâțe sau pâine de secară. Este permisă utilizarea cremei și a uleiului vegetal, nu mai mult de o lingură pe zi.
Articole similare
Trimiteți-le prietenilor: