Apariția și crearea Comunității Statelor Independente - abstract, pagina 2

2. NATURA JURIDICĂ A COMUNITĂȚII STATELOR INDEPENDENTE

Ar trebui să acorde atenție și Art. 5 din Carta, care stabilește că acordurile încheiate în cadrul Commonwealth-ului ar trebui să fie în concordanță cu scopurile și principiile Commonwealth-ului, cu obligațiile statelor membre în temeiul acestei Carte.







Commonwealth are un scop comun, interese comune și zone comune de activitate, recunoaște suveranitatea statelor membre, care ne permite să vorbim despre el ca organizație interguvernamentală internațională, pe baza unui contract care definește personalitatea și competența lui. 3

3. MEMBRUITATE ÎN COMUNITATEA STATELOR INDEPENDENTE

Pe baza Cartei CSI, statele fondatoare și statele membre ale Commonwealth-ului sunt diferite.

Statele membre ale Commonwealth-ului sunt acele state fondatoare care își asumă obligații în virtutea acestei Carte în termen de un an de la adoptarea ei de către Consiliul șefilor de stat.

membru al Commonwealth-ului poate fi, de asemenea, un stat care împărtășește scopurile și principiile Commonwealth și acceptă obligațiile prevăzute în prezenta Cartă, prin aderarea la acordul tuturor statelor - membri.

Pe baza deciziei Consiliului Șefilor de Stat față de Commonwealth, un stat asociat poate fi alăturat de un stat care dorește să participe la anumite tipuri de activități, în condițiile stabilite prin acordul de asociere.

Prin decizia Consiliului șefilor de stat, reprezentanți ai altor state pot fi prezenți la reuniunile organelor Commonwealth-ului ca observatori.

Participarea membrilor asociați și a observatorilor la lucrările organelor Commonwealth-ului este reglementată de regulamentul de procedură al acestor organisme.

Un stat membru are dreptul de a se retrage din Comunitate. Statul membru notifică depozitarului prezenta Cartă în scris cu 12 luni înainte de data retragerii.

Obligațiile care au apărut în timpul perioadei de participare la această Cartă leagă statele respective de implementarea lor deplină.

Încălcarea de către un stat membru a prezentei Carte, eșecul sistematic al statului de a-și îndeplini obligațiile în temeiul acordurilor încheiate în cadrul Commonwealth-ului sau deciziile organismelor Commonwealth-ului sunt luate în considerare de Consiliul Șefilor de Stat. 4

În ceea ce privește o astfel de situație, se pot aplica măsurile permise de dreptul internațional.

Statele membre ale CSI ar trebui să fie acele state care și-au asumat obligații în temeiul Cartei CSI în termen de un an de la aprobarea sa. Ucraina și Turkmenistan Carta CSI nu a fost ratificată și este un stat participant. Admiterea în CSI este deschisă tuturor statelor care își împărtășesc obiectivele și principiile și își asumă obligațiile cuprinse în Cartă prin aderarea la acesta cu acordul tuturor statelor membre. Se preconizează, de asemenea, ca statele să poată participa în anumite tipuri de activități ale Commonwealth-ului ca membri asociați.

Carta CSI prevede o structură destul de complexă. Organul suprem al Comunității este Consiliul șefilor de stat (BHT), care sunt reprezentate la cel mai înalt nivel toate statele membre (art. 21). Consiliul este autorizat să discute și să rezolve problemele fundamentale legate de activitățile membrilor CSI în sfera intereselor lor comune enumerate la art. 4 din Carta. Consiliul se întrunește de două ori pe an și poate organiza întâlniri extraordinare la inițiativa unuia dintre statele membre.

Deciziile celor două consilii sunt luate prin consens. Orice stat poate să-și declare dezinteresul în această sau în această chestiune, care nu ar trebui să împiedice adoptarea unei decizii.

Conform Cartei, ambele Consilii pot organiza întâlniri comune. Fiecare dintre sovietici poate crea organisme de lucru și auxiliare pe o bază permanentă sau temporară. Aceste organisme sunt formate din reprezentanți ai statelor membre cu competențe corespunzătoare. În plus. Carta CSI prevede întâlnirea șefilor agențiilor guvernamentale relevante, pentru a aborda problemele de cooperare în domenii specifice și de a face recomandări pentru CHS și CST.

Cel de-al treilea organism din structura CSI este Consiliul miniștrilor de externe (CMFA), care acționează în baza deciziilor CHS și CST (articolul 27). CMFA coordonează activitățile de politică externă ale statelor membre, inclusiv activitățile lor în cadrul organizațiilor internaționale, și organizează consultări pe probleme de politică mondială de interes reciproc. 5

Organul executiv și coordonator permanent al Comunității este Comitetul de coordonare și consiliere (articolul 28). Se compune din reprezentanți permanenți, doi din fiecare stat - membru al CSI, și coordonatorul Comitetului, numit de Consiliul șefilor de stat. Comisia elaborează și prezintă propuneri cu privire la toate aspectele legate de activitățile CSI, contribuie la punerea în aplicare a acordurilor în domenii specifice ale relațiilor economice, promovarea activităților tuturor organismelor din Commonwealth.







Secretariatul, condus de coordonatorul comitetului, a fost creat pentru a oferi sprijin organizațional și tehnic pentru activitatea tuturor organismelor Commonwealth-ului în cadrul Comitetului de coordonare și consultare. Sediul Secretariatului și al Comitetului este Minsk (Belarus).

4. ORGANELE COMUNITĂȚII STATELOR INDEPENDENTE

De asemenea, Carta CSI prevede o serie de organisme în structura Consiliului șefilor de stat. Acesta este Consiliul Miniștrilor Apărării, care este organul CHS privind politica militară și construcția militară a statelor membre. Se are în vedere, de asemenea, crearea șefului Comandamentului Forțelor Armate, concepute pentru a oferi îndrumare a forțelor comune armate, precum și grupuri de observatori militari și forțele de menținere a păcii colective din Commonwealth. Consiliul comandantului trupelor de frontieră este organul CHS privind protecția frontierelor externe ale statelor membre și asigurarea unei poziții stabile asupra acestora.

Organele de cooperare sectorială (consilii, comitete) îndeplinesc funcțiile prevăzute în prezenta Cartă și în dispozițiile referitoare la acestea, asigurând luarea în considerare și soluționarea, pe o bază multilaterală, a aspectelor de cooperare în domeniile relevante.

Organismele de cooperare sectorială includ șefii autorităților executive competente ale statelor membre.

Organele de cooperare sectorială, în limitele competenței lor, adoptă recomandări și, dacă este necesar, înaintează propuneri Consiliului de sefi de guvern.

Adunarea Interparlamentară este format din delegații parlamentare ale statelor părți, aleși sau desemnați de parlamentele acestor state din rândul lor, în conformitate cu reglementările și procedurile interne. Șefii delegațiilor parlamentare formează Consiliul Adunării, alegând din componența sa președintele Consiliului. La ședințele Adunării interparlamentare, convocate cel puțin de două ori pe an, șefii delegațiilor parlamentare prezidă alternativ. 6

Adunarea Interparlamentară a statelor părți discută despre probleme de cooperare în diverse domenii și trimite recomandări în acest sens 7 Consiliului șefilor de stat și / sau Consiliului șefilor de guvern, alte organe ale CSI. Ea are un rol important în apropierea legislațiilor statelor părți prin dezvoltarea modelului (model) legi, adoptarea recomandărilor pentru sincronizarea procedurilor de ratificare (aprobare) de către parlamentele statelor - participanții la acordurile CSI (contracte) încheiate în cadrul CSI, precum și alte acorduri internaționale, participarea în care statele Commonwealth-ului sunt foarte de dorit să-și atingă obiectivele comune. Acesta este autorizat să adopte recomandările legislației părții statului în conformitate cu prevederile tratatelor internaționale încheiate în cadrul CSI. Sediul Adunării Interparlamentare este St Petersburg.

5. STATUTUL JURIDIC AL COMUNITĂȚII STATELOR INDEPENDENTE

există o bază instituțională și instituțională destul de dezvoltată. Cele mai înalte organisme ale CSI sunt Consiliul șefilor de stat și ai șefilor de guvern, deși cu o separare clară a puterilor între ele și forța juridică a deciziilor. Există, de asemenea, un număr de alte organe executive, sectoriale la un nivel înalt. Secretariatul și organismele de coordonare a CSI își au sediul oficial în Minsk;

cel puțin într-unul, în dreptul de a desfășura operațiuni de menținere a păcii - CSI a primit statutul de organizație internațională regională la ONU. Aceasta înseamnă recunoașterea personalității internaționale limitate.

Putem presupune că, pentru statele membre ale CSI, Commonwealth-ul este de facto o organizație interstatală cu o personalitate internațională limitată.

În ceea ce privește Ucraina, în doctrina ucraineană se poate găsi o evaluare a statutului CSI ca fiind "un tip special de instituție internațională - o para- organizație". Și această evaluare este amănunțită, dacă plecăm de la cadrul legal pe care Ucraina îl recunoaște în CSI.

O altă problemă - statutul participării Ucrainei la CSI și alte instituții CSI - este foarte delicată. Acest statut nu poate fi determinat fără cea mai suverană Ucraina. Se poate observa doar incertitudinea juridică pur formală a acestui statut într-un plan doctrinar.

Dar, cel mai important, textul acordului fundamental constitutiv Minsk, valabil pentru toate țările CSI, cu excepția Ucrainei, și textul valabil pentru Ucraina, este în esență două documente diferite.

Formal, în mod legal există „trei din CSI“, „o comunitate“ - pentru zece țări (Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Kazahstan, Kârgâzstan, Moldova, Rusia, Tadjikistan și Uzbekistan), din care temeiul juridic este acordul de la Minsk (și Declarația de la Alma-Ata și Protocolul) plus carta CSI; „În al doilea rând Commonwealth“ - Turkmenistan și țările menționate mai sus, temeiul juridic numai în acordul de la Minsk (cu declarații și protocoale), și în cele din urmă un „al treilea CSI“ - pentru Ucraina și alte unsprezece țări, cadrul juridic, format din șase (din paisprezece ) articole de acord Minsk (12 rezerve ucrainene la prezentul acord, în mod evident, celelalte unsprezece țări nu obligă, atât timp cât acestea nu le-a acceptat).

CONCLUZIE

În această lucrare am abordat problemele legate de apariția și instituirea Comunității Statelor Independente (CSI), natura juridică a CSI, componența și organele CSI CSI.

Pentru a atinge acest scop al muncii, s-au folosit acte normative legale și literatură educațională.

Ca rezultat, scris poate trage următoarea concluzie, că în timpul existenței Comunității Statelor Independente în cadrul său a adoptat mai multe decizii importante, a semnat mai mult de 200 de tratate, convenții și acorduri. Cu toate acestea, activitățile organizației nu sunt încă suficient de eficiente. În același timp, trebuie remarcat faptul că Curtea Economică a obținut anumite succese în activitățile sale. Comisia pentru Drepturile Omului. Sunt luate măsuri în domeniul integrării economice și al creării unui sistem de securitate colectivă.

Lipsa unei baze economice adecvate în țările CSI, aparent, explică eșecul de multe, proprietăți încercări adesea birocratice de învățământ în ansamblu în CSI, precum și la nivel subregional, orice cost-justifica ei înșiși și reciproc avantajoase zone de comerț liber, vamale și economice, spațiile economice comune etc. Toate, din păcate, rămân pe hârtie și nu depășesc birourile diferitelor instanțe birocratice.

LISTA REFERINȚELOR

Arta similara:

Procesele de integrare în cadrul Comunității Statelor Independente

istoria CSI. Decizia de a crea Comunitatea Statelor Independente (CSI) a fost adoptată de președinții Rusiei. sindicate, corporații transnaționale etc. În apariția sistemelor economice globale ca rezultat al intensificării.

Economia Rusiei și Procesele de Integrare în Comunitatea Statelor Independente

Apariția și dezvoltarea vechiului stat rus IX - începutul secolului al XII-lea.

Uniunea Statelor Independente din Commonwealth și securitatea colectivă

>> Stat și lege

Economia subterană din țările din Comunitatea Statelor Independente

economiei organelor de drept. CAUZELE EMERGENȚEI ECONOMIEI DE ȘERINȚE Cauzele economiei subterane. în țările din Commonwealth. Prin urmare, Rusia a venit cu inițiativa de a crea în cadrul. este o comunitate de state independente complet diferite. cu legile lor proprii și.







Articole similare

Trimiteți-le prietenilor: