Intreprinderea ca obiect al managementului

TEMA 6. Teoria firmei

Principala entitate de afaceri la nivel micro este o întreprindere (firmă). Noțiunile "întreprindere" și "firmă" nu sunt sinonime.





O întreprindere este o entitate economică independentă cu drepturile unei persoane juridice care, prin utilizarea factorilor de producție, produce și vinde produse, furnizează servicii.

O firmă este o organizație cu un singur management, care deține și desfășoară activități economice la întreprindere.







O întreprindere este întotdeauna o unitate de producție. O firmă poate fi formată din una sau mai multe companii. În teoria producției este considerată o firmă cu o singură întreprindere. În acest sens, noțiunile de "firmă" și "întreprindere" sunt folosite ca fiind identice.

Întreprinderea este link-ul principal în sistemul de management. Aici se realizează procesul de combinare a factorilor de producție, se creează bunuri și servicii, se realizează interesele economice ale entităților economice. Întreprinderea are o serie de caracteristici caracteristice. În primul rând, ea reprezintă întotdeauna organizarea oamenilor (colectiv), legată de împărțirea și cooperarea muncii, cu interese economice comune. În al doilea rând, producția și activitățile economice la întreprindere se realizează prin utilizarea unui complex de mașini, mașini-unelte care reprezintă o anumită tehnologie de producție. În al treilea rând, întreprinderea se distinge prin izolarea economică și independența economică.

Principalul scop strategic al companiei este maximizarea profiturilor.

Principalele funcții ale întreprinderii sunt: ​​producerea de bunuri care răspund nevoilor publice; maximizarea profitului.

Membrii întreprinderii sunt: ​​proprietarul, managerul și angajatul. Uneori proprietarul și managerul sunt o persoană. Interesul strategic general al tuturor participanților este creșterea eficienței întreprinderii. În același timp, fiecare dintre subiecți are interese proprii, care nu coincid cu interesele altora. Proprietarul încearcă să-și înmulțească proprietatea, să crească profitul. Managerul (managerul) este interesat de consolidarea poziției sale economice, stabilizarea și creșterea veniturilor sale. De asemenea, el caută să devină proprietar, să obțină dreptul nu numai de a ordona, ci și de a deține proprietatea. Angajatul încearcă să-și consolideze poziția în cadrul întreprinderii, pentru a asigura creșterea salariilor, în formare.

În funcție de criteriul clasificării, sunt identificate diferite tipuri de întreprinderi. În cazul în care scopul întreprinderii este luat ca bază, atunci este posibilă identificarea întreprinderilor comerciale și necomerciale.

Întreprinderile pot fi, de asemenea, clasificate în funcție de forma de proprietate a mijloacelor de producție. Diferențele dintre întreprinderile de stat, private și mixte.

În funcție de disponibilitatea capitalului, se alocă întreprinderi naționale, străine și în comun.

Întreprinderile diferă una de cealaltă în industrie și sunt împărțite în sectoare industriale, agricole, comerciale, de credit și financiare etc.

Legislația țărilor determină formele organizatorice și juridice ale întreprinderilor. Cele mai importante sunt proprietatea individuală, parteneriatul, corporația.

Firma individuală (unicul proprietar) este o întreprindere deținută de o singură persoană sau de o familie.

Parteneriatul este o companie formată prin combinarea capitalelor a două sau mai multe persoane care încheie un acord în care se determină contribuția (cota) fiecărui partener la cauza comună, obligațiile și drepturile lor, modalitățile de distribuire a profiturilor etc. .

Parteneriatele sunt cu răspundere nelimitată, limitată și mixtă.

Corporation (societate pe acțiuni) - o societate autorizată cu drept de persoană juridică. Corporația unește proprietatea multor persoane fizice (fizice și juridice, de stat) prin emiterea și vânzarea de acțiuni.

Societățile pe acțiuni sunt de două tipuri: deschise și închise. Acțiunile deschise sunt tranzacționate liber pe piața valorilor mobiliare. Vânzarea de acțiuni ale companiilor închise pe piața bursieră este interzisă sau restricționată și se realizează în principal numai acționarilor.

În prezent, diversele tipuri de asociații de întreprinderi permise prin lege au fost răspândite pe scară largă: preocupări, consorții, adunări etc.

Dimensiunea întreprinderii este împărțită în mari, medii, mici.







Articole similare

Pagina anterioară

Pagina următoare

Trimiteți-le prietenilor: