- Cum, doamnă! vrei deja să pleci
noi? Cu permisiune, îți voi spune.
"Nu, nu vreau un astfel de domn politicos
a muncit din greu pentru mine.
- Dacă vrei să glumești, doamnă.
Manuel pour la conversație par madame
de Jenlis, p. 375¹, Departamentul rus
Odată în Petersburg a existat un soare; O mulțime întreagă de fete au mers pe lângă Nevsky Prospekt; erau unsprezece dintre ei, nici mai mult, nici mai puțin, și unul mai bun; da trei mamă, despre care, din păcate, era imposibil să spun același lucru. Destul de cap avansat, ștampilat picioarele pe granit neted, dar au fost foarte plictisitoare: ei prea au revizuit reciproc pentru o lungă perioadă de timp între ei despre toate vorbit pentru o lungă perioadă de timp peresmeyali reciproc și reciproc obosit de moarte; dar încă mână în mână și, ținându-se unul cu celălalt, au mers pe mănăstirea mănăstirii; Aceasta este obiceiul nostru, fata va muri de plictiseală, dar nu va da mâinile tale omul, dacă el nu are fericirea de a fi fratele ei, unchiul sau chiar mai mult de invidiat fericire - optzeci de ani de vârstă; pentru "ce vor spune mamă?". Oh, acestea sunt mamă mea! într-o zi voi ajunge la ele! Îți voi scoate lepră veche de apă proaspătă! Voi examina statutul lor de protopopire, le voi dovedi că nu este scris din fire, nu este fixat de minte! Ei nu se amestecă în munca lor, iar fetele noastre se plictisesc, se plictisesc, se estompează, până când devin ca mamenek, iar mamă, apoi, cu inima! Stai puțin! Sunt al tău!
Oricum, mulțimea noastră zbura de-a lungul bulevardului și adesea fugea în trecători care se opreau să se uite la frumuseți; dar nimeni nu le-a abordat - și cum să ne apropiem? În fața mamei sale, în spatele mamei sale, în mijlocul mamei ei - înfricoșător!
Aici, pe nou-veniți Nevski Prospekt Artisan au pus semnul strălucitor: prin ferestrele iluminate ceata vaporos, deversând flori luminoase, aur cascada satin revarsă pe catifea și păpuși frumoase din puful evacuate sub capace de cristal cap capetele lor. Dintr-o dată primul nostru cuplu sa oprit și sa sărit pe scări de fier; pentru celălalt, apoi pentru cel de-al treilea și, în cele din urmă, întregul magazin era plin de frumusețe. Pentru o lungă perioadă de timp au fost demontate, admirat - si a fost ceea ce: proprietarul este atât de rapid, cu ochelari albaștri, redingotă la modă, cu mustăți mari, strânse, va atrage aproape fără pauze; el vorbește și vinde, laudă și certuri și ia bani și măsuri; se întinde neîncetat și se află în fața frumuseților mele: un gaz dintr-o țesătură cu o movilă de aripi fluture; apoi ceasul care a fost plasat pe pinhead; apoi un lorgnette de la un ochi zburător, în care, într-un singur moment, tot ceea ce este în jur poate fi văzut; apoi blond2, care sa topit de la atingere; apoi pantofi din labă de dragon; apoi pene țesute din ceară de albine; atunci, din păcate! blush, care a zburat de la spirit pe obraz. Frumusețile noastre ar fi rămas în acest magazin timp de un secol, dacă nu pentru mamă! Mamma ghicit fluturat capace, au întors și a plecat, care a apărut pe scări, prudent a început să creadă că sunt sigur că toată frumusețea va ieși din magazin; dar din nefericire (să zicem, o cioară poate conta numai până la patru), mama noastră a știut doar cum să numere până la zece: nu e de mirare ca ei obochlis și a plecat acasă cu zece fete, uitam de vechea ordine și bună-cuviință, și al unsprezecelea uitat în magazin.
De îndată ce mulțimea sa retras, ca Basurmanul de peste hotare, imediat ușa constipării și frumuseții; tot cu ea în jos; și pălăria, pantofii și ciorapii, au lăsat doar o frișcă și o bluză strâmbă; la apucat pe nefericitul panglică, la pus pe raft și la acoperit cu un capac de cristal.
El însuși pentru o pătrată, o pălărie în mână și cu o agilitate extremă, bine, ca să taie praful care a zburat de pe trotuar; tăiat și tăiat și avea două pălării în mâinile sale, dintre care unul aproape a zburat în aer când a pus-o pe un stâlp; apoi a tăiat cu atenție și florile reliefate pe cârpa din care sa făcut pălăria și avea o altă capotă; Apoi din nou - și a ieșit a patra pălărie, pe care era doar o impresie din flori; Apoi un altul - și a ieșit pe cea de-a cincea capotă nemodificată; apoi din nou și din nou - și din toate câte avea doisprezece pălării; Cu toate acestea, dat spre nimicire a făcut cu redingotă și cu un șal, și pantofi și ciorapi, și a mers la ea fiecare lucru o duzină, pe care el atent la UCLA în carton cu timbre străine ... și tot ceea ce, vă asigur, el a făcut în câteva minute.
"Nu plânge, frumusete", a spus el rușinat rus, "nu plânge!" ești potrivit pentru o zestre!
Când și-a terminat lucrarea, el a adăugat:
"Acum e rândul tău, frumos!"
Cu aceste cuvinte el a fluturat mâna și a ștampilat-o; la orice oră de ceas lovit treisprezece ore, toate clopotele au sunat toate orgă a jucat, toate păpușile sărit, și din borcan cu pulbere a sărit cap franceză brainless; dintr-un borcan cu tutun, un nas german sensibil cu urechi de măgar; și din sticlă cu apă de sodiu umplut stomac engleză. Toți acei domni respectabili stăteau într-un cerc și se uitară la vrăjitor.
- Vai! L-am înfrânt pe magician.
- Da, durere! A replicat capul francez fără creier, "pudra nu mai este la modă!"
- Nu e asta, mormăi abdomenul englez, "sunt aruncat ca un sac gol!"
"Și mai rău", nasul german cârnaise, "stau pe partea de sus a mine și chiar sugerează".
- Nu-i așa! Spunea magicianul, "nu este așa! chiar mai rău; Fetele din Rusia nu vor să fie mai multe păpuși din străinătate! aceasta este durere reală! continuă - și rușii vor crede că sunt cu adevărat aceiași oameni.
- Vai! vai! Toți basurmanii au strigat într-o singură voce.
"Este necesar ca ei să inventeze o nouă pălărie", a spus capul.
"Pentru a insufla în ele regulile moralității noastre", a explicat el.
- Să ne căsătorim cu fratele nostru, spuse nasul lui ascuțit.
"Totul e bine!" A răspuns magicianul, "da, puțin!" Acum nu este ceea ce a mai fost! Pe un munte nou un nou medicament; este necesar să se ridice la șiret!
M-am gândit pentru o lungă perioadă de timp a crezut că magicianul fluturat în cele din urmă mâna încă, și înainte de întâlnire a fost un trepied, o baie Maria și retortă, iar raufacatorii sa dus la locul de muncă.
În replică, ei înghesuiți o mulțime de romane Madame Zhanlis³, Chesterfildovy pisma⁴ senzație oarecum prăfuit, panza, rulade italiene, o duzină de dansuri noi de țară, câteva calcule ale arifmetiki⁵ morale engleză și a fost dat afară din toate acestea, un fel de lichid fără suflet și incolor. Apoi magicianul a deschis fereastra, condus de mână prin aer Nevski Prospekt și a luat o mână de oraș bârfă, zvonuri și povești; În cele din urmă, a scos din cutie o grămadă de hârtii și ia arătat tovarășilor săi cu bucurie sălbatică; au existat fragmente din scrisorile diplomatice și fragmente dintr-o scrisoare de carte, în care erau asigurări de respect și devoțiune; tot acest ticălos, sărind și râzând, bine, interfera cu compoziția sa demonică; Capul francez ardea focul, nasul german se mișcă, iar burta engleză, ca un dăunător, se călca în picioare.
Atunci când un fluid rece, magician la frumusețea: a luat un sărac, tremurând de sub capacul de sticlă și scoate-o personaj negativ, inima mormânt! Oh! cum a suferit, cum a bătut frumusețea săracă! Cât de strâns a păstrat inima ei inocentă și caldă! cu ce curaj slava sa opus basurmanamului. Ele sunt deja în disperare, gata să renunțe la întreprinderea sa, dar, din păcate, magicianul a realizat luat unele capac de mama lui, a aruncat-o pe cărbuni - capac aprins, iar acest lucru fumeaza frumusete innebunit.
Raufacatori a profitat de acest moment, a fost scos din inima ei, și l-au coborât în structura sa demonică. Mult timp, mult timp au aburit inima slabă frumusețea rus, tras, cu sufletul la gură și când l-au inserat în locul său, frumusețea le-a permis să facă cu el tot ceea ce era dorința lor. necredincioșilor blestemați prinse obrajii durdulii, ei picioare mici, mânere bine, și un briceag pentru a le racla cu o strălucire proaspătă slavă și cu atenție și se pune într-un borcan cu inscripția vegetal⁶ Roug; și femeia frumoasă a devenit alb-alb, ca o scoică; batjocorind personaj negativ nu este mulțumit cu acest lucru: un burete mic, el a șters-o albeață și zdrobiți în sklyanochku cu inscripția: lait de concomore⁷, și frumusețe a devenit galben, maro; Apoi, la gâtul de umplere, a pus mașina pneumatică, a întors - și gâtul sa scufundat și a atârnat pe oase; Apoi și-a deschis gura cu pensete mici, a apucat limba și a întors-o astfel încât să nu poată pronunța decent un cuvânt rusesc; în cele din urmă strânse-o într-un corset îngust, aruncă pe ea o ceață urâtă și pună frumusețea în îngheț la fereastră. Atunci Basurmanii s-au liniștit; capul francez fără creier sări din râs în borcanul cu pudră; Nasul german cârmuia cu plăcere și se retrase la butoiul de tutun; Stomacul englez a fost tăcut, dar doar a bătut pe podea cu bucurie și, de asemenea, a rătăcit într-o sticlă cu apă de sodă; și totul în magazin a venit în ordinea veche, și numai ea a devenit o păpușă mai mult în ea!
Între timp, zboară și zboară; Cumpărătorii vin la magazin, cumpăra gazul păianjenului și zburau ochii, admiră puștii. Un tânăr ne privea frumusețea, gândul și, indiferent de ce tovarășii îl râdeau, îl cumpăra și îl aducea în casa lui. Era un om singur, liniștit, nu-i plăcea zgomotul sau strigă; el a pus păpușa într-un loc proeminent, a îmbrăcat-o, a ținut-o, a sărutat picioarele și a admirat-o ca pe un copil. Dar păpușa a simțit în curând spiritul rusesc: îi plăcea ospitalitatea și natura bună. Într-o zi, când tânărul sa gândit la asta, i se părea că uitase de ea, ea se mișcă, îi bâjbâi; surprins, sa dus la ea, a scos capacul de cristal, a privit: papusa sa frumoasa cu o papusa. El a atribuit aceasta acțiunii imaginației și a gândit din nou, a visat; păpușa a fost furioasă: bine, mișcați din nou, săriți, țipați, bateți pe capotă, bine, deci este rupt de sub ea.
- Nu trăiți cu adevărat? "A spus tânărul", dacă ești cu adevărat viu, te voi iubi mai mult decât sufletul meu; Ei bine, dovedește că trăiești, spune un cuvânt!
- Poate! - a spus papusa, - traiesc, am dreptate.
- Ce! poți vorbi? Lui tânăr îl speri, "ce fericire!" Nu este o fraudă? permiteți-mi să fiu sigur din nou, spune-mi ceva!
- Da, despre ce vom vorbi?
- Ce zici de ce? în lume există bine, există artă.
"Ce nevoie am pentru ei!" - a răspuns păpușilor, - este foarte plictisitor!
- Ce înseamnă asta? Cât de plictisitor? Nu este niciodată în fața voastră că există gânduri și sentimente în lume?
"Ah, sentimente!" sentimente? Știu ", spuse curând păpușa," sentimentele de respect și devoțiune cu care am onoarea de a fi, draga mea domnule, sunteți supus serviciilor ... "
"Te-ai înșelat, frumoasa mea; amesteci frazele condiționate care se schimbă în fiecare zi, cu ceea ce constituie podoaba veșnică de neclintit a omului.
"Știi ce spun ei?" - a întrerupt frumusețea lui - o fată sa căsătorit, dar alta este târâtă în spatele ei și vrea să divorțeze. Cum să nu-ți fie rușine!
"Când dansați foarte mult la o minge, este distractiv când nu este suficient, este atât de plictisitor", răspunse păpușa.
- Oh, mai bine să nu spui asta! Îngrijorați tânărul, "nu mă înțelegi, frumoasa mea!"
Și, în zadar, a vrut să o aducă la un motiv: a adus cărțile ei cărțile rămase netede; dacă vorbea despre muzica sufletului - îi răspunse cu o ruladă italiană; Imaginea arăta un maestru glorios - femeia frumoasă i-a arătat pânza.
Iar tânărul a îndrăznit în fiecare dimineață și seară să se apropie de capacul de cristal și să spună păpușilor: "Există bine în lume, există iubire; citi, învăța, visa, dispar în muzică; nu în fraze seculare, ci în sufletul sentimentelor și gândurilor ".
Odată ce sa gândit păpușa și sa gândit mult timp. Tânărul era în admirație, când brusc îi spuse:
"Ei bine, acum știu, știu; există virtuți în lume, există artă, există dragoste - nu în fraze seculare, ci în sufletul senzației și gândirii. Acceptați, draga mea domnule, asigurarea sentimentelor adevăratei mele virtuți și a dragostei arzătoare cu care am onoarea de a fi ...
- Oh! opriți, pentru numele lui Dumnezeu ", a strigat tânărul," dacă nu cunoașteți virtutea sau dragostea, cel puțin nu-i umiliți, legându-i cu fraze false și stupide ... "
"Nu știu!" - a strigat păpușa cu mânie, - nu poți, te rog, nerecunoscător! Nu, stiu, stiu foarte bine: exista virtute in lume, exista arta, exista dragoste, precum si respect, cu care am onoarea de a fi ...
Tânărul era în disperare. Între timp, papusa a fost foarte mulțumită de noua sa achiziție; nu a trecut o oră, așa că nu a țipat: "Există virtute, există iubire, există artă". - și nu sa amestecat cu cuvintele lui de asigurare în cel mai profund respect; dacă există zăpadă - păpușa spune: "Există virtute!" - dacă vor aduce cina - strigă: "Este dragoste!" - și în curând a ajuns la concluzia că cuvântul a dezgustat tânărul. Orice ar fi făcut: vorbea cu încântare și cu afecțiune, fie că era cu sânge rece, furios, batjocorind frumusețea - nu putea înțelege în vreun fel ce diferență între cuvintele pe care le-a confirmat și expresiile seculare obișnuite; nu a putut înțelege în nici un fel că dragostea și virtutea sunt potrivite pentru orice altceva decât un scop scris.
Și adesea tânărul a exclamat: "Oh, ar fi mai bine să nu spui!"
În cele din urmă ia spus:
- Ce fel de menajeră sunt eu? - a strigat papusa, a devenit furioasa si a strigat - m-ai cumparat apoi? L-am cumpărat - prețuiește-te, îmbrăcăminte, consola. Ce îmi pasă de sufletul tău și de economia ta! Vedeți, eu sunt loial față de tine, nu fug de tine, așa că fii recunoscător pentru asta, mâinile și picioarele mele sunt slabe; Vreau și iubesc să nu fac nimic, să nu gândesc, să nu simt, să nu fiu șef și e la tine să mă amuzi.
Și de fapt, a fost așa. Când un tânăr a fost angajat în păpușă, când sa îmbrăcat, la dezbrăcat, când și-a sărutat picioarele - păpușa a fost atât liniștită cât și bună, deși nu a spus nimic; dar dacă uită să-și schimbe pălăria, dacă se gândește la ea, dacă își ia ochii de la ea, păpușa va începe să bată pe capacul ei de cristal, ca să alerge cel puțin. În cele din urmă, nu avea răbdare: o să ia cartea, să se așeze să mănânce, să stea pe canapea să se odihnească, păpușa bate și strigă, ca o viață, și nu-i dă o odihnă zi sau noapte; și a devenit viața sa - nu viața, ci iadul. Tânărul era supărat; Nefericitul nu știa suferința pe care o îndurasea proasta frumusețe; Nu știam cât de ferm sa ținut în inima inimii ei, cu ce durere îi dăruise torturii sau învățătorilor ei și într-o zi a aruncat jumătate din păpușă în spatele ferestrei; pentru că toți cei care au trecut de el au condamnat, dar nimeni nu a ridicat păpușa.
Și cine este tot vinul? primii basurmani, care ne strică frumusețile, și apoi mamă care nu poate conta mai mult de zece ani. Atât de mult pentru moralizare.
¹ - Un ghid pentru o conversație compilată de Madame Genlis, p. 375 (franceză)
² - dantelă de mătase
³ - Madame Genlis este scriitorul francez Mullen Felisit Janlis, care a scris multe romane de teme seculare și istorice, sentimentale și didactice, fără profunzime.
⁴ - scrisori Chesterfield - se referă la cartea scriitorului englez Chesterfield Philip Dormer Stoenhop "Scrisori către fiul său", un fel de colecție de reguli lumești și morale, susținută în spiritul practicității înguste.
⁵ - Acestea sunt doctrine etice bazate pe calculul practic al beneficiilor, similar cu învățăturile lui I. Bentham, apologist pentru etica "utilitarismului".
⁶ - blush de legume (franceză).
⁷ - suc de castravete (franceză).
Povestea a fost recomandată de cititorul nostru,
Eugenia Paley.
Imprimare epub. FB2. mobi
Articole similare
Trimiteți-le prietenilor: