Istoria "Aibolitului" meu
Ceea ce am putut face, atunci când am da un impuls pentru o perioadă scurtă de timp, sa oprit brusc creșterea nervoase, care a fost odată numit inspirație, și am avut nici o speranță că va veni înapoi la mine?
Acest lucru sa întâmplat, de exemplu, cu povestea mea despre vindecătorul animalelor Aibolite. care pentru mult timp am vrut să scriu. Inspirația mi-a inundat în Caucaz - extrem de ridicol și inadecvat - în timp ce înot în mare. Am înotat destul de departe și, brusc, sub strălucirea soarelui, a vântului fierbinte și a valului Mării Negre, eu însumi formasem cuvintele: etc.
Am fugit gol de-a lungul țărmului stâncos și se ascunde în spatele cea mai apropiată stâncă, a devenit mâinile ude pentru a scrie linii de poezie pe o cutie de țesut umed, mergeți mai departe imediat, la apă, și o dată într-o oră sau liniile schițate de douăzeci sau mai mult.
Nici începutul, nici sfârșitul povestirii nu au fost.
Pe primele pagini a fost necesar să se spună despre animalele care au venit la doctorul iubit și despre bolile de la care le-a vindecat. Iar apoi, după întoarcerea acasă, spre Leningrad, a început lunga mea căutare de linii poetice cu adevărat. Nu mai puteam spera norocul noroc, pentru o sărbătoare festivă de inspirație. Am involuntar a trebuit să storc linii necesare cu o muncă grea și grea. Aveam nevoie de patru versete și, din pricina lor, am scris două cărți de școală în scrierile de mână mici.
Notebook-urile, lăsate accidental la mine până acum, sunt pline de astfel de cuplete:
Prima: A doua: A treia: A patra: A cincea: A șasea: A șaptea: Și a opta, a zecea și a suta - toate erau în același fel. Nu poți spune că nu sunt bune. Toată lumea a fost atent lucrată și, parcă ar putea intra în siguranță în basmul meu.
Și totuși am simțit dezgustul pentru ei. Mi-era rușine că capul meu săraci produce astfel de suzete. Din punct de vedere mecanic, numele pacientului, cu desemnarea bolii care îl lovește, este o lucrare prea ușor accesibilă oricărui scriitor. Și am căutat o imagine vie, o intonație vie și urăsc liniile triviale, care, fără nici o implicare a inimii, mi-au scos creionul.
Și principalul lucru: în fiecare dintre ei există un infractor și există un ofensat. Victima răului, care trebuie ajutată.
Sete proteja ofensat, emoția umană prețioasă, atât de ușor de perceput sufletul copiilor, pentru prima dată a avut loc aici, în acest nepretențioase cuplete, necomplicate, și l-au identificat imediat întregul subiect.
Am aceste cupole la prețul multor zile de lucru, lucru pe care nu-l regret deloc, căci dacă n-aș fi trecut o perioadă lungă de eșec, n-aș fi avut noroc.
Nu, atunci când creați poezii pentru copii, nu vă puteți baza pe inspirație.
Mi-a dat "Fly-Tsokotukha". "Copac miracol". prima parte a "crocodilului". două pagini ale "durerii lui Fedorin". dar, în cele mai multe cazuri, ascensiunea bucurie nervoase, în care este scris extrem de ușor, ca și în cazul în care sub dictare altcuiva mine a durat prea mult timp - de obicei zece la cincisprezece minute. În timpul acestor momente scurte a reușit să aducă la hârtie doar o mică parte a textului poetic, și apoi a început o căutare fără sfârșit atributivă imagini, clare, urmărit structura sintactică și cele mai puternice dinamica.
Zilele trecute m-am uitat prin vechile manuscrise și, obtinerea unui le apuce, convins că poveștile frazeologia cele mai precise imposibil de mine numai după ce am scris o mulțime de poeme pre-slab, care ar fi de ajuns pentru câteva povești.
După ce în notebook-urile mele erau colectate sute de linii diferite, cincizeci sau patruzeci dintre basmele cele mai potrivite stilului și designului urmau să fie selectate. Între ei exista, ca să spunem așa, o luptă pentru existență, iar cei mai puternici au supraviețuit, în timp ce alții au murit în mod nemaipomenit.
Dacă am decis să tipăresc atenția publicului liniile plagiene scrise de mine în primul proiect al "Moidodyr". Cred că, chiar și hârtia destinată tipăririi, și ea se va înroși cu rușine și resentimente.
Aici sunt cele mai frumușel dintre aceste linii neajutorate rușinoase care descriu zborul de lucruri de băiat urât: vers Lent cu dinamică false! Pe lângă MOT pantaloni Prim au fost mult timp reprimate în pantaloni limba vie. .. Pantaloni etc Rhyme „Dance“ și „rucsac“ rima prea ieftin, și nu că acest lucru este un dezastru pentru elev leneș - pierderea unui rucsac cu cărți educaționale. Am traversat întregul verset și la înlocuit cu același cuplet mizerabil: Și aceste linii nefericiti sărace au fost cu același dispreț ma respins, pentru că, în primul rând, ele sunt lipsite de orice fel a fost intonații și gesturi, și în al doilea rând, ceea ce Este aceasta pentru astfel de cutii, care sunt depozitate pe scaune în apropierea paturilor pentru copii? O mulțime de hârtie a trebuit să umple o înainte de a-am găsit versiunea finală a primelor linii: Primul cuvânt „pătură“ ma atras faptul că se încadrează în două consoane cât mai multe ca patru vocalele. Aceasta oferă cuvântul cu cea mai mare eufonie. În linia „zburat foaie“ - cele două cuvinte sunt combinate sunet T, ceea ce contribuie la expresivitatea lor, dar ultimele trei linii, în același mod a câștigat credibilitate printr-o CA de cinci ori: perna de dormit, ca niște broaște, rode off, transmiterea mișcării intermitentă a subiectului.
În același manuscris există o variantă care încearcă să descrie întoarcerea lucrurilor după reconcilierea cu eroul: Aceste versete sunt ca și cum ar fi fost inventate special pentru a fi imediat distruse.
Chiar de la „Fly curaj buzzing“, scris, așa cum se spune, cu o gafă, prin inspirație, ad-hoc, fără proiecte, copia corect, iar apoi la trimiterea de imprimare a trebuit să arunce o astfel de linii aparent de pliere de insecte, ospat la o petrecere de ziua în zbor: prin ele însele, aceste linii nu sunt mai rele decât altele, dar în lectură finală, dintr-o dată am descoperit că, fără a le este foarte ușor de făcut, și, desigur, este imediat lipsit de dreptul lor de a în continuare viața literară.
Același ostracism a fost supus lecturii finale a liniei: Din nou, aceste linii, cu toată bunătatea lor, erau absolut inutile.
Împreună cu versurile excelente, cât de multe sunt în vrac, plictisitoare, erupții cutanate, tulpini! Și cât de des distrug întregul text, negând norocul individual. Ai citit - și se pare că o copie grosolană este în fața ta și vrei să ștergi liniile slabe, care ar fi trebuit să moară înainte de naștere.
O astfel de o anumită superficialitate verbală, untidiness, devalorizeaza cărți pentru adulți, mi se pare o ofensă gravă atunci când apare în cărțile destinate copiilor mici. Aici nu avem dreptul la neglijență. Aici avem de a face toate pariurile pe truda lungi și un gust nemilos, gata să matura deoparte toate, tremurate-rulouri îndoielnice născut gândire leneș, timid sau haotic vag.
Și, în plus, în acest timp, deja mi-am descoperit miracolul mare și dătătoare de viață artei: folclorul rusesc de geniu. Cărțile lui Snegirev, Kireevski, Rybnikov, Hilferding, Afanasiev, Barsov și Shein au devenit de mult cărțile mele. M-au introdus în estetica folclorică și mi-au dat baze fiabile pentru un gust sanatos, normativ [1].
Dar acest lucru nu este suficient. Ca și cum simțind că am fost destinat să devină un scriitor de poezii pentru copii, eu sunt încă în anii șederii sale în Anglia, a căzut în dragoste cu cântece populare vechi pentru copiii englezi în așa-numitul „Ne pCep raymz“, apoi tradus strălucit în limba rusă S. Marshak. fantezia lor luxuriantă a quirkiness sale indraznete ma fascinat pentru totdeauna, și am fost studiat indeaproape poezia lor, istoria lor antice și moderne.
Nu vorbesc despre oceanul de poezii care ma înconjurat din tinerețe. De mult timp mi-a plăcut să mă bucur de citirea lui Derzhavin. Pușkin. Nekrasov. Baratynsky. Polonsky. Feta. și apoi Coleridge, Keats, Robert Browning, Swinburn devreme. Această lectură a fost pentru mine (și încă rămâne) una dintre nevoile mele cele mai puternice. Este puțin probabil că, fără această asimilare a poeziei "adulte", aș putea scrie cel puțin o linie a lui Moydodyrov și Mukh-Tsokotukh.
Pe scurt, la treizeci și cincilea an de viață pentru a lua un stilou și scrie prima linie de „Crocodile“ lui, am avut o lungă perioadă de timp pentru a învăța, de a depasi lipsa lor de cultură, ignoranță.
Nu uitați, de asemenea, că prin grația unei soții generoase am fost destul de norocoasă să trăiesc aproape toată viața mea în comunicarea prietenoasă continuă cu copiii mei și ai altora. Fără o cunoaștere aprofundată a psihicului lor, a gândirii, a cerințelor cititorilor, abia puteam găsi calea cea bună spre inimile lor.
Desigur, există multe drumuri, iar a mea nu este singura. Nu-mi impun propriul drum. Dar sunt profund convins că nu va crea niciodată valori poetice solide, cărora tradițiile înțelepte ale culturii native și ale lumii sunt inaccesibile (uneori necunoscute).
Dar este timpul să ne întoarcem la "Aibolit".
La început, am scris-o de aproape trei ori mai mult timp și a fost pe cale de a trimite la editorul atunci când gustul meu teribil și despotică brusc au protestat față de liniile mele aparent ferm bătute cu ciocanul împreună și au cerut îndepărtarea imediată a acestora.
Am rezistat cât a putut, dar în cele din urmă a fost forțat să se supună el, și să radieze dintr-un basm, cum ar fi, de exemplu, episodul: Prin ea însăși, acest pasaj a fost nici mai rău decât alții, mi-a salvat în text, dar am găsit că este necesar să-l eliminați departe, astfel încât să nu întârzie expunere, și cât mai curând posibil, du-te la complot principal: un feat altruist medic că, uitând despre el însuși, se gândește numai despre mântuirea celor care suferă: aici întregul patos al unui basm - într-o călătorie eroică a unui medic care, din compasiune pentru cei bolnavi depășește cu curaj obstacolele cu care se confruntă, nu au pe drum. Această temă de act altruist a trebuit să fie desfășurată în fața cititorului juvenil imediat, fără să obosească picturile sale atenție ilustrand pașnice medici practica medicina. A fost necesară pentru a comprima expunerea la extrem, pentru care am aruncat textul original al întregului episod cu un fluture, care doctorul ajustează noile aripi. Dar, ca să distrugă aceste versete a fost un păcat, le-am efectuat într-o poveste proză vindecătorului animal care a scris „Hugh lofting,“ și acolo au stabilit foarte bine. [2]
În urma acestui episod a trebuit să fie eliminate, iar celălalt - pe tratament orb caprele: După această poveste a fost aruncat afară din aceeași poveste a Consiliului Medical, cu care medicul a întrebat elefant: Au fost alți pacienți. Vorobyshke, care a fost mușcat de un șarpe. Cucul cu o aripă înclinată. Proteinele lamboului. Ratuste orb. unul și toți au trebuit să fie aruncat afară din textul original, în scopul de a merge la tema eroică în curând.
Citez toate aceste exemple pentru a explica cititorului cât de importantă este gustul estetic în munca noastră dificilă și responsabilă pe versuri pentru copii mici. Gustul controlează atât compoziția versurilor, cât și sunetul lor și sistemul imaginilor lor. Cu severitate nemilos, el scapă din fiecare text nu numai incolor, stereotip, fragil, dar chiar reușit, dacă acest lucru încetinește ritmul narativ.
Pentru că, abandonând vârsta adultă, un poet copiilor nu poate ajuta decât să-și păstreze cu sine toată bogăția sa culturală. Prețul gros al "întoarcerii în copilărie", dacă nu a stocat în prealabil cunoștințe aprofundate despre literatura nativă și străină și nu a fost imbătat de estetica sa puternică. Dacă nu, el este destinat să rămână un amator. El nu va crea niciodată valori poetice puternice, deoarece arta autentică este imposibilă fără o cultură înaltă. Cel mai puternic talent este neputincios dacă nu este ghidat de gustul exigent care este dat artistului după o lungă conversație cu lucrarea predecesorilor lui strălucitori.
Nu voi obosi niciodată să repet că, potrivit meritelor lor literare, poemele pentru copii ar trebui să stea la aceeași înălțime ca și poemele pentru adulți. "Nu poate exista o astfel de situație", am scris acum treizeci de ani, "în care poezia rea ar fi bună pentru copii". "Calitatea poemelor copiilor ar trebui măsurată prin aceleași criterii ca și calitățile literare ale tuturor celorlalte poezii" [3].
Noi, scriitorii, nu da-te cea mai mică concesii, pentru păcatul neiertãtor mi se pare o rău de copii literatură pichkanie pentru viața în pericol ruina și înjosesc gustul lor.
[1] Dragostea pentru a studia folclorul nativ mai târziu mi-a dat posibilitatea de a scrie două studii de cercetare: „non lepitsy Lepye“ (în cartea „De la doi la cinci“) și „Nekrasov și folclor“ (în cartea „Stăpânirea de Nekrasov“).
[2] În Lofting, acest vindecător este numit "Dr. Doolittle". Rabatyvaya revizuit poveste dulce pentru copii ruși, am botezat Ay Micul Aibolit și, în general, realizate în prelucrarea lor zeci de LY verificate motivele, nu sunt în scenariu. Antagonist numit Dr. Dolittle I Barmaley (este o poveste prozaic "Aventurile lui Dr. Dr. Dolittle").
[3] Vezi capitolul: "Poruncile pentru poeții copiilor".
Trimiteți-le prietenilor: