Numai în țara noastră cuvântul „Da“ este sinonim cu cuvintele „te rog“, „mulțumesc“, „bună ziua“, „deloc“ și „scuză-mă“, iar cuvântul „vin“, în cele mai multe cazuri, înlocuiește „la revedere“.
Toți străinii care studiază limba rusă sunt surprinși de ce "nimic" nu înseamnă numai "nimic", ci și "normal", "bun", "excelent" și "totul este în ordine" și "fără scuze".
În limba rusă aceeași profanare și insulta posibil, și puteți admira și să-și exprime toate celelalte nuanțe de emoții.
În stupoare umană, studiind rusă, și poate introduce fraza „nu, probabil,“ în același timp, și poartă aprobarea și negarea, și îndoială, dar încă o incertitudine cu negarea nuanțată posibilitatea unei decizii pozitive.
Există limbi în care negarea dublă este permisă, există - acolo unde nu este permisă; în partea de limbi, o dublă negare poate exprima o afirmație, dar numai în limba rusă dubla declarație "da, bineînțeles!" exprimă negarea sau îndoiala în cuvintele vorbitorului.
Încercați să explicați în mod clar care este diferența dintre "consumul de ceai" și "consumul de ceai"; care este diferența dintre "aici" și "aici"; de ce acțiunea din trecut poate fi exprimată cu cuvintele "înainte", "cu mult timp în urmă", "chiar acum", "recent", "altă zi" și o duzină de alții și de ce, în anumite situații, pot fi înlocuite unul cu celălalt? De ce avem un moment viitor, prezentul și trecutul, dar cu toate acestea, putem exprima trecutul ("Mă duc pe stradă ieri ...") și viitorul ("Mâine mă duc la cinema"), iar timpul trecut ne putem exprima comanda ("A lăsat rapid aici!")? Cât de precis să numim înclinația cu particula "ar", atunci când se exprimă în diferite situații și condiție, și cererea, dorința și visul, necesitatea și ipoteza și propunerea și regretul?
Articole similare
Trimiteți-le prietenilor: