Alexey Shorokhov,
poet, critic literar, secretar al consiliului de administrație al Uniunii Scriitorilor din Rusia
- într-unul dintre primele tratate filologice, scrise în limba rusă, într-un remarcabil articol al MV. "În beneficiul cărților bisericești" din Lomonosov vorbește despre importanța, chiar despre necesitatea unei limbi slavonești pentru limba literară. Lomonosov a susținut că limba literară rusă a timpului său are mai puțină atașament față de rădăcinile slavonei bisericești și pierde ancora spirituală. Biserica slavonă este ancora limbii ruse, o ancoră în veșnicie, care nu-i permite să se strecoare în neologisme și anglicisme.
doctor în științe filologice, profesor, prorector pentru activitatea științifică a Institutului Literar. AM Gorki
- Știm din istorie că scenariul slavei nu este inventat doar de frații sfinți Chiril și Metodiu, ci a fost creat prin har și cerut de credința ortodoxă. Originea alfabetului slave arată o semnificație sacră.
Biserica slavonă a devenit limba de închinare, limbajul rugăciunii, cărțile Sfintei Scripturi și tradiția patristică au fost traduse în ea. Cărțile sacre din limba slavonă a Bisericii sunt o conversație între Dumnezeu și om. Conversația unei persoane cu Dumnezeu este o rugăciune. Și ea nu poate fi condusă de limba profanului, pe care oamenii o vorbește în viața de zi cu zi.
Limbajul în care vorbești cu Dumnezeu și Dumnezeu vorbesc cu tine trebuie să fie diferit de limbajul vieții de zi cu zi, deoarece acesta este un alt nivel al comunicării și, în consecință, vocabularul: una este comunicarea cu Dumnezeu, cealaltă cu o persoană. Limba sacră diferă de limba profanului, iar această diferență trebuie păstrată.
Biserica slavonă era limba literară a literaturii vechi rusești. Dacă vă amintiți numele vechilor cărturari sau cărturari, așa cum s-au numit ei înșiși, mulți dintre ei găsim în sfinții Bisericii Ortodoxe Ruse. Lucrările vechi rusești sunt opere scrise în conformitate cu harul de către sfinții ruși, aceasta este literatura noastră patristică care reflectă Adevărul. Nici măcar nu poate fi numită literatură. Literatura va veni mai târziu, după secularizarea conștiinței și apariția ficțiunii. Și deși este scrisă deja profană, adică limbă vorbită, dar are un trecut sacru.
economist al Mănăstirii Moscova Danilov
- Nu mă îndoiesc că cei mai mulți ortodocși cred că nici rugăciunile, serviciile, nici textele Sfintei Scripturi nu sunt traduse în limba rusă. Biserica slavonă este foarte frumoasă, ea transmite mai bine sensul rugăciunii și înțelesul anumitor concepte pe care le-am împrumutat odată din greacă. Nu trebuie să uităm că limbajul slavonic al Bisericii a apărut datorită lucrărilor Sfintelor Era-Apostolii, frații Chiril și Metodiu, fiind consacrat de lucrările multor sfinți.
Doar la prima vedere se pare că limba slavonă a Bisericii este de neînțeles. Îmi amintesc când am venit pentru prima dată la biserică, nu am înțeles nimic la început, dar am vrut să înțeleg! A trebuit să muncesc din greu, bineînțeles: am găsit traduceri din limba slavonă în rusă - ei, apropo, există pentru aproape toate rugăciunile și serviciile - și au dat seama. Aceasta a durat doar o saptamana, deoarece, de fapt, limba slavona a Bisericii este foarte usoara.
Oricine vrea să vină la Dumnezeu, la Biserică, trebuie să facă unele eforturi pentru a învăța să înțeleagă Biserica Slavonă. Să nu uităm că venim la Biserică pentru a lucra pentru mântuirea sufletului nostru. Dacă nu lucrăm, nu vom obține harul lui Dumnezeu.
Spune-le prietenilor:
Articole similare
Trimiteți-le prietenilor: