O adăugare complexă este folosită după verbele care exprimă percepții și senzații: să auziți, să urmăriți, să vedeți, să observați, să simțiți și așa mai departe; dorința / respingerea sau intenția: dorința, dorința, dorința, ura, intenția, semnificația și așa mai departe.
O completare complexă constă dintr-un pronume personal în cazul oblic sau un substantiv și o formă nedefinită a verbului. Forma nedefinită a verbului în compoziția unui complement complex este folosită fără să se facă după verbele percepției: auziți, urmăriți, vedeți, observați, simțiți etc. și verbele au, să facă, în sensul forțării. În alte cazuri, se adaugă o adăugare complexă prin verbul cu.
În limba rusă, o astfel de construcție este tradusă de o clauză subordonată introdusă de sindicate "cum", "ce", "astfel încât" cineva face ceva.
L-am văzut traversând strada.
Te voi face să înțelegi asta.
El vrea ca tu și omul să vină la el acasă.
Nu l-am văzut traversând strada.
- Nu te las să pleci.
Nu vrea să mergi acolo.
Ai auzit-o pe mama mea? - Ai auzit-o pe mama mea?
L-ai văzut închizând ușa? - Ai văzut cum a închis ușa?
Vrea să vin? - Vrea să vin?
Când l-ai văzut traversând strada? - Când l-ai văzut traversând strada?
De ce nu-l lași să plece? - De ce nu l-ai lăsat să plece?
Unde vrea să mă duc? - Unde vrea să mă duc?
De asemenea, o adăugare complexă poate fi folosită cu verbe care exprimă activitate mentală, de exemplu pentru a ști, dar numai dacă după ele urmează o adăugare complexă cu verbul să fie.
Știu că este un actor bun.
- Nu știam că e atât de bună.
Cum îi cunoști pe frate și soră? - De unde știi că sunt frate și soră?
Spre deosebire de circulațiile cu participiul prezent, folosit după verbele percepției senzoriale, o adăugare complexă denotă o acțiune unică și nu un proces sau obișnuință de a face nimic.
L-am văzut traversând strada.
L-am văzut traversând strada.
Articole similare
Trimiteți-le prietenilor: