Dacă vrei să stăpânești în perfecțiune toate regulile privind vorbirea indirectă și directă. dar pentru prima dată văd acest articol, propunem să ne familiarizăm mai întâi cu prima parte a acestui subiect, în care am luat în considerare următoarele:
- Discursul indirect și direct sunt concepte de bază;
- Reguli privind redactarea discursului direct;
- Verbele spun și spun, regulile utilizării lor cu discurs direct și indirect;
- Regulile pentru scrierea discursului indirect, folosite în momente diferite.
Toate punctele de mai sus sunt regulile de bază pentru a distinge și utiliza în mod corect vorbirea directă și indirectă.
Cu toate acestea, având în vedere faptul că limba engleză este o limbă destul de simplă, dar care are multe "capcane", este foarte important să se ia în considerare alte reguli pentru comunicarea normală, completă și înțelegerea interlocutorului.
Formarea discursului indirect în momente diferite
Când verbul principal este folosit în timpul trecut, timpul de vorbire indirectă se formează după cum urmează:
1. Prezentul simplu este format în trecut simplu
De exemplu: "Mă duc să lucrez în fiecare zi." - El a spus că a mers la lucru în fiecare zi.
2. Present continuu se formează în trecut continuu
Exemplu: "Eu mănânc un tort." - A spus că mănâncă un tort.
3. Continuă continuă se formează în trecut continuu perfect
Exemplu: "Am jucat fotbal când ați sunat" - Au spus că au jucat fotbal când ați sunat.
4. Prezentul perfect se formează în trecut perfect
Exemplu: "Am spălat deja mașina mea".
5. Pastul simplu este format în trecut perfect
Exemplu: "Am rămas într-o librărie pentru câteva minute." - i sa spus că a rămas într-o librărie pentru câteva minute.
În plus față de regulile de mai sus privind schimbările de timp în discursul direct și indirect, este necesar să se acorde atenție schimbării verbelor auxiliare în discursul indirect:
- Trebuie să se schimbe ceva
- Poate că ar putea
- Ar trebui să fie
- Ar fi vrut
Pentru o înțelegere mai bună, luați în considerare următoarele exemple:
- "Trebuie să mergem la școală în clasă" - Au spus că trebuie să meargă la școală.
- Nu pot să pictez o fotografie.
- "Îmi voi vedea mama în curând." - A spus că va vedea mama în curând.
- "Voi cumpăra pâinea." - A spus că ar trebui să cumpere pâinea.
Pentru a înțelege mai bine aceste puncte, trebuie să le rezolvați în mod constant. Cea mai bună metodă este de a reda discursul altcuiva, pe care îl puteți auzi în programele și filmele în limba engleză.
Alte schimbări în utilizarea discursului indirect
Cuvintele folosite în discursul direct se pot schimba atunci când sunt utilizate indirect, după cum urmează:
- Ago - anterior, înainte;
- Ieri - cu o zi înainte;
- Astăzi - în acea zi;
- Aceasta / aceasta -;
- Vineri / vineri - vineri;
- Luna trecută - luna precedentă;
- Ziua de mâine - în două zile;
- Acest weekend - weekendul acesta;
- Aici - acolo;
- Mâine - a doua zi / a doua zi;
- În seara asta - în acea noapte;
Luați în considerare variația cuvintelor din exemplele de propoziții
- - Să beau lapte mâine. - A spus că bea lapte a doua zi.
- Am văzut domnul Freeman astăzi. - A spus că a fost văzută. Freeman în acea zi.
- - Nu-mi place această lecție. - A spus că nu-i plăcea acea lecție.
- "L-am intalnit pe Andy acum doua saptamani." - A spus ca a cunoscut-o pe Andy cam cu doua saptamani inainte.
- "Am vizitat bunicii noaptea trecută" - Ei au spus că au vizitat bunicii lor în ultima luni.
Desigur, nu puteți înlocui cuvintele în acest fel în toate propozițiile. O astfel de înlocuire are loc numai acolo unde este adecvat și adecvat în sens.
De exemplu, ia în considerare fraza: "Mi-a plăcut să locuiesc aici", a spus ea. Să presupunem că vorbește despre Londra. În discursul indirect, cuvintele ei pot fi transmise în moduri diferite:
- Spune că îi place să trăiască acolo. (În consecință, se presupune că tu însuți nu locuiți în Londra)
- Spune că îi place să trăiască aici. (Se pare că trăiești sau în acest moment se află în acest oraș)
Într-un exemplu simplu, devine clar că, prin traducerea unui discurs direct într-un discurs indirect, este pur și simplu necesar să se acorde atenție circumstanțelor exterioare și numai apoi să se tragă concluzii cu privire la caracterul adecvat al unui anumit cuvânt sau al unei fraze.
În formarea discursului indirect din partea dreaptă, astfel de verbe care ar trebui (ar trebui) ar putea, ar trebui, să nu se schimbe.
Utilizarea discursului indirect cu întrebări-întrebări.
Trebuie remarcat imediat ce întrebări. acestea sunt cele care încep cu următoarele cuvinte: De ce, unde, cine, când, ce, și altele, începând cu literele "wh".
Trebuie remarcat faptul că un număr mare de întrebări în discursul indirect încep după verbul principal care este folosit în trecut (Timp trecut). În ceea ce privește întrebarea în sine, timpul în ea variază în conformitate cu regulile de educație de mai sus ale vremii.
Ordinea de aranjare a cuvintelor în chestiuni legate de schimbările de vorbire indirectă:
- - Ce e timpul? - Ea a întrebat ce e timpul. - O propoziție corect formulată.
Ar fi greșit să spui: Ea a întrebat ce a fost timpul.
- "Cum e bunica ta?" - Ma întrebat cum era mama mea. - aranjarea corectă a cuvintelor.
Opțiune greșită: Ma întrebat cum a fost mama mea.
Verbul "a cere" (aplicat) este folosit în discursul indirect cu sau fără obiect:
- Ma întrebat cum era mama mea.
- A întrebat cum era mama mea.
Să dăm mai multe exemple de remediere a acestui material:
- "Cum ai ajuns acasă?" - A întrebat cum am ajuns acasă.
- - Unde locuiești? - Prietenul a vrut să știe unde am trăit.
- "De ce ești atât de devreme?" - Doctorul a cerut să știe de ce eram atât de devreme.
La prima vedere, este destul de dificil, dar aceste reguli sunt amintite de o muncă constantă. De exemplu, puteți efectua exerciții cu privire la aceste reguli, în diferite manuale și foarte curând puteți traduce cu ușurință vorbirea directă într-una indirectă.
Dacă și cu un discurs indirect
Dacă și în discursul indirect sunt folosite numai cu întrebări generale (nu cu wh-întrebări), la care pot exista doar două răspunsuri: nu sau da.
Când se construiesc întrebări comune, se folosesc toate regulile de mai sus privind armonizarea timpului.
Dacă, în engleză, se numește o particulă "li".
Este demn de remarcat faptul că ordinea cuvintelor în chestiunile generale de vorbire indirectă variază, de exemplu:
"Ești obosit?" - A întrebat dacă eram obosită. (Ea ma întrebat dacă eram obosită).
Ma întrebat dacă am citit această carte.
'Ți-ai terminat slujba?' - A întrebat dacă mi-am terminat slujba. (Mi-a cerut să-mi termin lucrările).
Utilizarea comenzilor (comenzilor) în discursul indirect
Când o comandă (comandă) în discursul indirect este folosită mai întâi verbul principal, apoi obiectul și infinitivul:
- - Stop! - A spus elevului să se oprească.
- - Pauză! - A spus boxerului că sa rupt.
În ceea ce privește forma negativă, ordinea cuvintelor este aceeași, cu excepția faptului că o piesă "nu" este plasată înaintea infinitivului. De exemplu:
- "Nu dormiți aici!" - Profesorul a ordonat elevului să nu se culce acolo.
- - Nu pleca! - Ia spus să nu meargă.
Spuneți, avertizați, instruiți, ordonați, comandați - verbele de bază cele mai des întâlnite în ordinele de vorbire indirectă.
Utilizarea unei cereri (solicitare) în discursul indirect.
Sugestii. în care folosim cererea, facem apel către persoana care cere ceva.
Ar fi și ar putea - cuvintele de la care cererile încep în vorbire directă.
A cere este verbul principal din care, de regulă, începe o interogare într-un discurs indirect.
- "Ați închide fereastra, vă rog?" - Mi-a cerut să închid fereastra.
- - Ai putea să mă turnați apă, te rog? - Mi-a cerut să-i toarce apă.
Dar! Ar trebui să fiți atenți la faptul că în nici un caz nu ar trebui să confundați cererea cu comanda, în caz contrar s-ar putea să fiți înțeles greșit.
- Mi-a spus să-i dau cartea;
- Mi-a cerut să-i dau o carte.
Pe lângă diferențierea ordinii de solicitare, este totuși necesară diferențierea propunerii de solicitare.
De exemplu, propoziția va fi citită după cum urmează:
- "Vrei un tort?" - A întrebat dacă aș vrea o prăjitură. ("Vrei o plăcintă?" - a întrebat dacă vrea plăcintă).
Cererea va suna ușor:
- "Mi-ai da un tort?" ("Poți să-mi dai plăcinta?" - mi-a cerut să-i dau plăcinta).
În acest sens, încheiem cu un volum atât de voluminos despre scrierea discursului direct și indirect.
Și ce rămâne neclar pentru tine?
Articole similare
-
Rezumat al lecției despre conceptul de limbă rusă de vorbire directă
-
Un romancier din Japonia despre superioritatea limbii engleze asupra celorlalte limbi
Trimiteți-le prietenilor: