Wetting și non-wetting de corpuri cu lichide

Dacă forțele de atracție a moleculelor de fluid unul față de celălalt sunt mai puțin decât forțele lor de atracție la moleculele solidului, lichidul trebuie să se răspândească pe suprafața solidului și să-l udeze.







Dacă forțele de atracție dintre moleculele lichidului predomină, acesta va avea tendința de a lua forma unei picături. Suprafața solidului nu va fi umezită.

Wetting și non-wetting de corpuri cu lichide

Fenomenele de udare și non-umectare sunt bine cunoscute din viață. Hârtie umedă, asfalt, cărămizi.

Nu udati apa cu suprafete grase, frunzele unor plante. Paharele de mercur pe sticlă, din același motiv, au forma de bile.

O experiență interesantă privind non-umectarea poate fi pusă cu un pudră pentru copii - lycopodium.







Pentru ao efectua, turnați apa în pahar și umpleți-o cu un strat subțire de lycopodiu. Scoateți ușor degetul în apă și luați-l înapoi. Degetul rămâne uscat.

Wetting și non-wetting de corpuri cu lichide

Având în vedere mecanismul interacțiunii moleculelor din mediile învecinate, se poate presupune că pot exista substanțe constând din molecule lungi ale căror capete diferite interacționează diferit cu lichidul. Dacă cumva este posibil să se orienteze moleculele unei astfel de substanțe în același mod, se poate dovedi că o suprafață a corpului rezultat va fi umezită de un lichid, iar cealaltă suprafață a aceluiași corp nu este.

Experiența ne convinge că există astfel de substanțe. Una dintre ele este parafină și cu ea acasă puteți face următorul experiment.

Dacă parafina este zdrobită pe suprafața apei calde, se va topi și va forma un film subțire gras pe suprafața apei. Pe măsură ce apa se răcește, filmul se va solidifica și se va transforma într-o placă cu proprietățile descrise mai sus. O parte a plăcii, care se afla în fața aerului, nu va fi umezită cu apă, iar cealaltă parte a plăcii, care, când este întărită, se va uda cu apă.







Trimiteți-le prietenilor: