Lexicul discursului oficial este caracterizat prin:
1) utilizarea pe scară largă a cuvintelor și termenilor speciali (juridică, diplomatică, militară, contabilitate etc.);
2) un număr mare de abrevieri:
Ministerul Situațiilor de Urgență, Forțele Aeriene, CSI, PE, LDPR, MF, etc.
3) folosirea cuvintelor și a expresiilor care nu sunt acceptate în alte stiluri:
cele de mai sus, următoarele, cele de mai sus, propriu-zis, este interzis, măsura de reținere, actul, pedeapsa.
Acestea includ fraze stabile:
Utilizarea regulată a unor astfel de cuvinte și expresii care nu au sinonime, contribuie la acuratețea vorbirii, exclude inotlkovaniya.
Caracteristicile morfologice ale discursului oficial și de afaceri sunt determinate de natura sa nominală: predominanța absolută a numelor cu utilizarea nesemnificativă a verbelor. În cifra de vorbire, apare adesea un lanț de forme genifiante de substantive:
Elucidarea condițiilor de comitere a unei infracțiuni;
Verificarea conformității cu regimul pașapoartelor.
Acest lucru dă expresia greutate.
Adjectivele și participările la vorbirea de afaceri sunt adesea folosite în sensul substantivelor:
pacient, odihnă, subsemnată.
Formele scurte de adjective sunt productive:
trebuie, trebuie, obligatoriu, necesar, responsabil, responsabil, responsabil.
Apelul la acestea este dictat de caracterul prescriptiv al discursului de afaceri:
Apelul expertului este obligatoriu pentru determinarea cauzelor decesului - (Codul de procedură penală).
selecție Demonstrativ pronume în vorbirea de zi cu zi: nu este folosit pronumele personale (din cauza lipsei complete a individualizare de exprimare, specificitatea, acuratețea declarațiilor), în loc de pronumele demonstrative (acest lucru, că, acest lucru, și altele.) a folosit cuvintele:
prezentul, prezentul, corespondentul, cunoscutul, spusul, cele de mai sus, următoarele, etc.
Pentru a caracteriza verbele în discursul oficial, sistemul său nominal este important: determină frecvența ridicată a verbe-ligamente:
este, este, este realizat.
Infinitivele sunt folosite în sensul stării imperative:
luați notă, faceți o propunere, retrageți-o din utilizare etc.
Sintaxa stilului oficial de afaceri reflectă natura impersonală a discursului:
reclamațiile sunt prezentate procurorului, se efectuează transportul mărfurilor.
Construcțiile sintactice din discursul oficial sunt saturate cu întorsături stabile cu premenți otmenennymi:
pentru, în legătură, pe baza, etc.
pe baza deciziei, etc.
Utilizarea unor astfel de construcții sintactice este necesară pentru exprimarea situațiilor tipice. Ele facilitează și simplifică abandonarea textelor standard.
În discursul oficial de afaceri dominat de propoziții complexe cu cauze subordonate, scopuri, consecințe, condiții.
. C) stil jurnalistic - (din publicus Latină - publică) - un istoric a constituit un fel de limbaj funcțional literară, servind un domeniu larg de relații publice:
· Viața de zi cu zi, etc.
Stilul publicistic este folosit în:
· Presa periodică (ziare, reviste);
· Programe radio și de televiziune;
· Unele tipuri de discurs (de exemplu, în elocvența politică).
Selectarea și organizarea mijloacelor lingvistice de stil publicistic determină funcțiile sale principale - informative și eficiente.
Pentru stilul publicist sunt tipice:
· Standard și expresie;
· Logică și figurativă;
· Evaluare și bazate pe dovezi
2) economisirea resurselor lingvistice;
3) inteligibilitate, concis, secvență de prezentare cu saturație informativă;
4) evaluare, recrutare, polemic.
Apelul determină natura motivațională a discursului publicist.
În stilul jurnalistic, se folosesc mijloace standard, de tip clichezat:
să aibă valoare, să aibă nevoie de amendamente, să ducă la daune, cursul reformelor, componența guvernului, rata de schimb a rublei și a dolarului, piața financiară etc.,
precum și instrumente expresive, expresive, care influențează emoțional instrumentele de limbă ale publicului:
băiețel, băieți, presă galbenă.
În jurnalism sunt potrivite:
· Mijloace artistice și vizuale (comparații, metafore);
· Vocabularul vocal colocvial și chiar vocal:
hype, show-off, abrupte, peste deal, bunica, buzz, firmach, dezasamblare etc.
În stilul jurnalistic este folosit pe scară largă:
a) vocabularul socio-politic:
b) vocabularul împrumutat:
summit, corupție, acțiune, conversie, imagine, briefing, monitorizare, sponsor, management etc.
c) Cuvintele reinterpretate semantic:
perestroika, spiritualitate, descoperire, glasnost, model, periferie etc.
d) se constată metaforizarea. adesea vorbind colocvial-zilnic și terminologic, vocabular:
construi, echipa, cravata, suprapune, mobiliza rezervele, termina direct, agonie etc.
Caracteristicile morfologice ale stilului jurnalistic includ:
a) utilizarea frecventă a substantivelor cu sufixe -ost-, -st-, -nij-, -jj-:
cu prefixe lexicalizate de inter-, general-, super-:
cu sufixe și prefixe internaționale - ism-, -ist, anti-, contra-, des-:
b) cuvinte comune formate prin adăugare:
c) formele de participări pasive ale timpului trecut:
Sintaxa stilului jurnalistic este caracterizată de:
1) construcții eliptice (reducerea, omisiunea unor elemente structurale):
Unde este metroul? - Acolo (arată mâna);
Nikolay - în primul rând, și Ivan - pe locul al doilea (despre un loc în competițiile sportive);
2) propoziții nominale (nume, parțial) (în special în titluri):
"Toamna alarmantă", "Fâșia de lumină"
. 3) și conectarea parcelate (din franceză Parcela - o parte) a structurii (această metodă de reprezentare vorbire unică structură sintactică oferă mai multe unități independente - comunicativ frază):
El ... a mers, de asemenea. În magazin. Cumpăra țigară (Shukshin)
Comparați vizualizarea neutră:
De asemenea, el a mers la magazin pentru a cumpăra țigări.
1) toate straturile de cuvinte vorbite și de carte;
2) utilizarea unui număr mare de termeni (casetă, imprimantă, afișaj, cartuș etc.).
3) utilizarea denumirilor de nomenclatură:
aparat de uscat electric de uz casnic "Dream", calculator de contabilitate "Aurora";
4) utilizarea pe scară largă a vocabularului lingvistic:
dealer, broker, barter, service, prezentare, cumpărături, marketing.
5) cifrele de afaceri fuzionale.
2) adjective calitative și adverburi formate din ele. Ele exprimă limba;
Articole similare
Trimiteți-le prietenilor: