Manualul economiei întreprinderilor - Capitolul 2

2.1. producția de mărfuri și piața

Prin producția de mărfuri se înțelege o astfel de producție, în care produsele sunt produse pentru vânzare, iar comunicarea producătorilor și a consumatorilor se realizează prin intermediul pieței. Condiția necesară pentru apariția producției de mărfuri este diviziunea socială a muncii. Etapele de dezvoltare a producției de mărfuri sunt asociate cu dezvoltarea pieței valutare. Urmăresc următoarele tipuri de piață: nedezvoltate, libere, reglementate, deformate. Fiecare tip de piață corespunde unui model special de producție de mărfuri:







producția de mărfuri a pieței nedezvoltate;

producția de mărfuri a pieței libere;

producția de mărfuri a unei piețe reglementate;

producția de mărfuri a unei piețe deformate.

Piața este un sistem de autoreglementare bazat pe libertatea economică a relațiilor dintre vânzător și cumpărător cu privire la schimbul, cumpărarea și vânzarea de bunuri (servicii). Elementele principale ale mecanismului pieței sunt prețul, oferta și cererea. Raportul dintre cerere și ofertă determină prețul bunurilor de pe piață. Legea cererii reflectă relația dintre prețul relativ al unui produs și volumul cererii pentru acesta: creșterea cererii afectează reducerea prețurilor, iar reducerea acestuia contribuie la creșterea prețurilor pe piață.

O parte a economiei de piață este concurența - (. Tabelul 2.1) mecanismul principal al proporțiilor economice, menite să creeze condițiile cele mai favorabile de vânzări și satisfacție maximă.

Piața are o structură complexă, fiind, de fapt, un sistem de numeroase piețe specializate diversificate.

Există clasificări diferite în funcție de criteriul ales (Tabelul 2.2).

În ceea ce privește subiectul relațiilor de piață distinge o piață a vânzătorului, piața cumpărătorului și operațiunile de piață intermediare (reselleri de piață). Din punct de vedere geografic, se disting piața internă (piața națională, împărțită pe piețe regionale, locale etc.) și piața externă (lume, frontieră etc.). Prin natura vânzărilor, piețele sunt împărțite în comerțul cu ridicata și cu amănuntul.

Pe baza industriei, acestea disting:

piața de materii prime (cărbune, petrol, gaz, lemn etc.);

piața produselor alimentare (cereale, pește, carne etc.);

piața construcțiilor de mașini (mașini, mașini, etc.) și alte piețe din industrie.

(. Complexitatea, durata, de fabricație, etc.) Având în vedere natura bunurilor produse, cumpărătorii și vânzătorii la distanță unul față de altul, posibilitatea unei întârzieri în plata bunurilor livrate pe fiecare piață ar trebui să aibă o infrastructură adecvată - un sistem de organizații specializate. Infrastructura pieței include sistemul de credite, sistemul de schimb valutar, un set de întreprinderi independente de comerț cu ridicata și cu amănuntul.

Sistemul de credite este alcătuit din sistemul bancar, companiile de asigurări, fondurile sindicale și alte organizații. Primul nivel al sistemului bancar este banca centrală, cea de-a doua - băncile comerciale, ipotecare, inovatoare, de investiții și alte bănci.

Bursa este o piață angro organizată, care acționează ca o licitație pentru cumpărarea și vânzarea de bunuri, valori mobiliare și valută. Funcționează pe bază de cartă sub îndrumarea comisiei de schimb. Clientii Exchange pot fi persoane fizice, corporatii comerciale si industriale si institutii financiare si de credit. Schimburile sunt marfă (specializată în produse și universale), stoc (pentru tranzacțiile cu valori mobiliare), valută (pentru cumpărarea și vânzarea monedei naționale). Pe lângă schimbul de mărfuri, piața de mărfuri este deservită de o rețea de întreprinderi de comerț cu ridicata și cu amănuntul independente care utilizează diverse forme organizaționale (târguri, licitații, expoziții, vânzări etc.).

Ca orice sistem care funcționează în mod real, piața are avantaje și anumite dezavantaje. Principalele avantaje ale economiei de piață sunt:

alocarea eficientă și utilizarea resurselor pentru producerea de bunuri și servicii necesare societății;

un grad ridicat de flexibilitate și adaptabilitate la condițiile de producție în schimbare;

introducerea realizărilor științei și tehnologiei în producție;

libertatea de alegere și acțiunile întreprinzătorilor și consumatorilor;







capacitatea de a satisface o varietate de nevoi, de a îmbunătăți calitatea produselor;

relativ rapidă a echilibrului economic perturbat.

Principalele dezavantaje ale pieței sunt:

lipsa stimulentelor pentru producerea de bunuri și servicii de utilizare colectivă și publică;

lipsa unui mecanism de protecție a mediului față de producție și alte activități;

incapacitatea de a salva resurse non-reproductibile;

lipsa securității locului de muncă;

lipsa unui mecanism de finanțare a dezvoltării cercetării fundamentale și aplicate în domeniul științei;

instabilitatea dezvoltării și susceptibilitatea la procese recesive și inflaționiste.

Existența problemelor, a căror soluționare este imposibilă în cadrul relațiilor de piață spontane, determină importanța instituțiilor statului în dezvoltarea economiei naționale. Statul trebuie să contribuie pe deplin la crearea unor condiții normale de funcționare a mecanismelor de piață și elemente complementare care sa abordeze problemele pe care piața nu poate face față.

Piața modernă se caracterizează, pe de o parte, concentrarea capitalului și dezvoltarea unor forme de organizare corporative de afaceri, iar pe de altă parte - conservarea multor mici producători cu lor inerente spiritului antreprenorial, flexibilitate și adaptabilitate. Dezvoltarea intensă a celei mai importante componente a pieței - piața de informații.

Citește: Adnotare
Citiți: Topicul 1 companie (organizație)
Citiți: 1.2. structura întreprinderii
Citiți: 1.3. intern și extern al întreprinderii
Citește: 1.4. persoane juridice: capacitate juridică, reorganizare și lichidare
Citiți: 2.1. producția de mărfuri și piața
Citește: 2.2. reglementarea de stat a pieței (economie)
Citiți: 2.3. subiectele și tipurile de activități antreprenoriale
Citiți: 2.4. întreprindere mică
Citiți: 2.5. riscul de afaceri
Citiți: 2.6. managementul riscurilor și metodele de evaluare a acestora
Citiți: 2.7. modalități de reducere a riscurilor
Citiți: 3.1. mecanismul și funcțiile managementului întreprinderii
Citiți: 3.2. tehnologii de management
Citiți: 3.3. structura organizatorică a managementului întreprinderii
Citește: Tema 4 Formele organizatorice și juridice ale întreprinderilor (firmelor) 4.1. parteneriate de afaceri
Citiți: 4.2. companii de afaceri
Citiți: 4.3. cooperative de producție
Citiți: 4.4. întreprinderi unitare
Citiți: 5.1. exploatațiile
Citiți: 5.2. financiare și industriale
Citiți: 5.3. Consorții, carteluri și preocupări
Citiți: 5.4. organizații non-profit
Citiți: 6.1. titlurile de valoare și clasificarea acestora
Citiți: 6.2. acțiuni
Citiți: 6.3. obligațiuni, cambii și valori mobiliare
Citiți: 6.4. participanții la piața valorilor mobiliare
Citiți: 7.1. cerințele privind organizarea procesului de producție
Citiți: 7.2. procesul de producție: caracteristici, design
Citiți: 7.3. ciclu de producție
Citiți: 7.4. tipuri de combinații de operațiuni
Citiți: 8.1. forme, tipuri și metode de organizare a producției
Citiți: 8.2. metoda on-line de organizare a producției
Citiți: 8.3. Metode parțiale și individuale de organizare a producției
Citiți: 8.4. organizarea producției
Citește: 8.5. sisteme de producție flexibile
Citiți: 9.1. investiții în inovare
Citiți: 9.2. pregătirea tehnică a producției
Citiți: 9.3. dezvoltarea producției și sistemul de producție
Citiți: 10.1. structura și evaluarea activelor fixe
Citiți: 10.2. deprecierea și amortizarea activelor fixe
Citiți: 10.4. indicatori ai eficienței utilizării mijloacelor fixe
Citiți: 11.1. investiții și proiecte de investiții
Citiți: 11.2. metode de evaluare a eficacității proiectelor de investiții
Citiți: 11.3. evaluarea eficienței proiectelor de investiții prin metoda de actualizare
Citiți: 12.1. calitatea produselor
Citiți: 12.2. managementul calității produselor
Citiți: 12.3. standardizarea produselor
Citiți: 12.4. certificarea produselor
Citiți: 12.5. competitivitatea produselor firmei și noua strategie de management al calității
Citiți: 13.1. metodele și tipurile de planificare
Citiți: 13.2. plan de afaceri
Citiți: 13.3. activități de marketing în cadrul întreprinderii
Citiți: 13.4. politica contabilă a unei întreprinderi
Citiți: 14.1. capacitatea de producție a întreprinderii
Citiți: 14.2. metoda de calcul a capacității de producție
Citiți: 14.4. plan de producție
Citește: 14.5. produse brute și realizate, politică contabilă
Citiți: 15.1. clasificarea cheltuielilor cu timpul de lucru
Citiți: 15.2. metodele de studiere a costurilor orelor de lucru
Citiți: 15.3. metode de raționalizare a forței de muncă
Citiți: 16.1. personalul (personalul) întreprinderii
Citiți: 16.2. calcularea bugetului pentru timpul de lucru
Citiți: 16.3. planificarea numărului de angajați
Citiți: 16.4. productivitatea muncii, producția și intensitatea forței de muncă
Citiți: 16.5. planificarea productivității, productivitatea marginală
Citiți: 17.1. sistemul de rată a salariilor
Citiți: 17.2. formularele și sistemele de plată
Citiți: 17.3. sistemele tarifare non-tarifare
Citiți: 17.4. planificarea salarizării
Citiți: 18.1. conceptul de "costuri", "costuri" și "costuri", clasificarea costurilor întreprinderii
Citiți: 18.2. costul de producție
Citiți: 18.3. costul produselor
Citiți: 18.4. metodele de contabilizare a costurilor și calcularea costului de producție
Citiți: 18.5. estimările costurilor pentru producția și vânzările de produse
Citiți: 18.6. experienta externa a contabilitatii costurilor
Citiți: 19.1. profitul și veniturile întreprinderii
Citiți: 19.2. mecanismul de impozitare și distribuirea profitului întreprinderii
Citiți: 19.3. metodele de planificare a profitului întreprinderii
Citiți: 19.4. indicatori de rentabilitate
Citiți: 20.1. conceptul de preț și politica de prețuri
Citiți: 20.3. sistem de prețuri
Citiți: Gestiunea financiară 21.1. planificarea financiară în cadrul întreprinderii, gestiunea financiară
Citiți: 21.2. planificarea financiară operațională
Citiți: 21.3. documentele financiare de baza ale firmei
Citiți: 21.5. definirea nevoii de capital de lucru
Citiți: 22.1. bugetul întreprinderii
Citiți: 22.2. operațiune de întrerupere a funcționării întreprinderii, punctul de rentabilitate
Citiți: 22.3. stabilitatea financiară a întreprinderii, efectul de levier
Citiți: 23.1. metodele de reglementare statală a activității economice externe
Citiți: 23.2. contractul de comerț exterior
Citiți: 24.1. esența falimentului
Citiți: 24.2. procedura de faliment
Citiți: Glosar







Articole similare

Trimiteți-le prietenilor: