12. Cum se formează rimele sadice? Dați exemple.
9. Folclor și cultură de masă
"Concepte de bază: forme comune, nivele de interacțiune, utilizarea recepțiilor folclorului copiilor de către scriitori.
Generalitatea funcționării folclorului și a formelor culturale de masă este marcată în special în secolul XX, atunci când mai multe forme de folclor au devenit parte din viața de fiecare zi în cultura populară. Muzicologii au subliniat în repetate rânduri faptul că existența anonimă și colectivă a muzicii de masă, în a doua jumătate a secolului XX ne permite să-l considere ca un fenomen de folclor paralele tipologice [287]. Muzica care există în concert și divertisment, precum și în viața de zi cu zi este combinată cu un anumit tip de comunicare, natura comportamentului oamenilor și a relațiilor dintre aceștia. Devenind un mijloc de identificare reciprocă a membrilor societății, muzica îndeplinește funcția adaptivă pe care folclorul o îndeplinea înainte.
O interacțiune deosebit de complexă a folclorului și a culturii de masă se manifestă în audiența copiilor. Cercetătorii au observat în mod repetat influența culturii de masă asupra folclorului copiilor și, în special, asupra jocurilor.
Structura multor jocuri se schimbă sub influența schimbărilor din mediul cultural al copiilor din jur. Cercetătorii din Petersburg au remarcat că jocurile pentru copii "Traffic Light" și "Flies - Do not Fly", au apărut ca o regândire a jocurilor tradiționale cu mingea și "comestibile - nu comestibile".
Dezvoltarea mijloacelor tehnice a dus la apariția în jocurile copiilor a eroilor de desene animate și luptători populare - Robocop, Batman, Terminator. Producția în masă a jucăriilor, guma de mestecat cu căptușeli și autocolante, bazată pe lucrări ale culturii de masă, contribuie, de asemenea, la folclorul lor.
Anterior, alte genuri, cum ar fi contoarele, au reacționat la cultura de masă. Au fost elaborate texte conform modelelor tradiționale, dar cu participarea unor personaje noi:
Pe pridvorul de aur sat
Mickey Mouse, Tom și Jerry,
Scrooge, Mac Duck și trei rațe,
Și unitatea va fi Ponka.
Ponka a început să conteze -
Unu, doi, trei și vor fi cinci [288].
Numai începutul tradițional și ultima linie sunt păstrate.
Uneori contele este construit pe baza contaminării mai multor texte tradiționale:
Ponka se așeză pe oțel,
Flying la est,
În est este gol -
Varza a crescut.
Și în varză amiralul
Chiloții lui s-au spălat.
Uneori, contoarele se formează prin atașarea unei refrene tradiționale:
Dacă Cindy nu vine,
Atunci Sisi o va ucide,
Un pahar, o lămâie - ieși.
Lipsa unei legături între linii creează iluzia lui zaumi, care se manifestă și ea în baza de numărare:
Un pahar, o lămâie - ieși,
A venit un marinar cu burta.
Numeroase înregistrări ale unor astfel de texte indică faptul că viabilitatea folclor pentru copii, care este capabil să se adapteze și să combine într-o singură unitate de imagini atât de diferite-stadial.
Cea mai indicată referire frecventă a elevilor la poemele din V.V. Maiakovski. Poetul a creat multe dintre textele canoanele masei de poezie, ceea ce a determinat utilizarea lor ulterioară ca sloganuri și inscripții pe afișe. Mai târziu, acestea au fost fixate în mediul copiilor:
Militia mea
Mă salvează -
Mai intai va planta,
Apoi se rade.
Cercetătorii au remarcat acest fenomen în anii '30, când au început să înregistreze numeroase modificări folclorice ale melodiilor Armatei Roșii și Soldier. Principala modalitate a fost aceea de a înlocui o parte a textului cu un material nou, care corespunde structurii ritmice a originalului.
BP Cirdan constată că, în timpul al doilea război mondial, „zeci de mii de opere au apărut pe urmele evenimentelor, repertoriul oral actualizat după schimbarea circumstanțelor“ [290]. Tradiția unor astfel de modificări a supraviețuit chiar și acum, iar textele pot combina realitățile diferitelor perioade istorice, separate de decenii:
Coward, Experiența și Balda au mers la război,
Așa cum a văzut un mitralieră - imediat crap.
Modificările moderne se disting prin predominanța temelor skatologice și erotice, utilizarea lexiconului obscen.
Cu referire la folclorul copiilor, se poate observa efectul invers - utilizarea scriitorilor prin poetică și recepții ale genurilor tradiționale. Una dintre primele probleme legate de corelarea folclorului cu literatura în stadiul actual a fost atinsă de O.Yu. Trykova, descoperită în textele copiilor un fel de "material de construcție". Ea observă că unul dintre primii care au abordat povestea de groază a fost AN Tolstoi în povestea "Fofka" (1918), "a stabilit cu acuratețe și fin structura și imaginile povestii îngrozitoare a copilului" [291].
Influența culturii de masă schimbă zonele și formele de existență a genurilor. Influența mass-mediei asupra culturii orale a dus la faptul că a început să se răspândească nu numai cu ajutorul artiștilor interpreți sau executanți, ci și prin intermediul suporturilor de text. Acest lucru sa întâmplat, în special, cu anumite genuri de folclor școlar: albume (fete, colonii pentru copii), cărți de cântece, cărți de teatru.
În ciuda trecerii la o formă scrisă de existență, nu au pierdut alte calități tipologice ale folclorului. Unele formulare au dobândit experiență orală și scrisă simultană. Atenuarea tradiției orale a existenței anumitor genuri duce, dimpotrivă, la diseminarea lor activă într-un mediu scris. În prezent, cercetătorii au început chiar să vorbească despre un astfel de fenomen cultural ca "folclorul scris". Include graffiti, sloganuri orale, transformate cu ajutorul inscripțiilor în cultura scrisă.
Prin interacțiunea folclorului cu cultura de masă a apărut un fenomen complex de natură sintetică, în care se combină seriile textuale, muzicale și vizuale. În mediul școlar, pot exista ca un întreg sau separat, ca înregistrări pe discuri "karaoke", care formează manifestări ale "culturii clipurilor".
Unele forme de folclor moderne ale copiilor sunt în mod evident tranzitorii, includ "rime sadice", puzzle-uri desenate și povești girlish. Acestea din urma sunt o combinatie a traditiilor povestii sentimentale rusesti si a baladei. Din prima conservată poveste oarecum exagerată de dragoste, din al doilea - claritatea experiențelor și sfârșitul tragic.
Ca și în balada, acțiunea din povestea girlișă are loc într-un fel de lume condiționată, care doar într-o oarecare măsură amintește de lumea reală. Evenimentele sunt selectate în conformitate cu instalațiile de gen și sunt construite pe un model de text clar: trecerea la noul spațiu (o nouă casă de școală) - o cunoștință - iubire - un final tragic.
Poate o dezvoltare unilaterală sau bidirecțională a complotului. Diferența față de balade este posibilitatea unui sfârșit fericit. Spațiul și timpul poveștilor sunt modelate pe baza ideilor tradiționale: eroii se întâlnesc pe malul râului și "explicația decisivă" - în ajunul Anului Nou.
Fiecare eveniment de poveste este jucat la locul său, similar cu peisajul din seria populară de televiziune. Toate trăsăturile menționate ne permit să îndreptăm povestirile fetelor către fenomenele tradiționale ale subcultură urbană de tip tranzitoriu - de la folclor la masă.
Întrebări de test
1. Ce factori determină interacțiunea culturii de masă cu folclorul copiilor?
2. Oferiți exemple de parodii de copii orali de texte bine-cunoscute.
3. Cum scriitorii moderni folosesc experiența folclorului copiilor? Dați exemple.
Trimiteți-le prietenilor: