Caracteristicile științei medicale din secolul al XIII-lea - stadopedia

În secolul XX, medicina a suferit modificări semnificative. În primul rând, atenția medicală nu mai era o afecțiune infecțioasă, ci cronică și degenerativă.





În al doilea rând, cercetarea științifică, în special cea fundamentală, a devenit mult mai importantă, permițând să înțelegem mai profund modul în care funcționează organismul și ceea ce duce la boală. Dacă înainte ca medicamentul să se datoreze dezvoltării sale în principal medicilor singuri, atunci în secolul XX, programele comune de cercetare și proiectele de laborator la scară largă ajută la stabilirea contactelor largi ale medicilor.







F. Hofmann - Aspirina (1897)

E. von Behring - Seroterapie împotriva difteriei [1901]

R. Ross (Anglia) - Agenți patogeni ai malariei (plasmodia) [1902]

R. Koch (Germania) - Cercetări în domeniul tuberculozei [1905]

Salvarsan - primul remediu împotriva sifilisului (1909)

F. Bunting, J. MacLeod (Canada) - Izolarea insulinei (1921)

HW Flory (Anglia) Penicilina este primul antibiotic

(izolate și descrise în 1929)

Z. Waxman (SUA) - Streptomicina - primul remediu

împotriva tuberculozei [1952]

D. Salcom (SUA) - Vaccin împotriva poliomielitei (1955)

R. Dulbecco (SUA) - Mecanism de acțiune al virușilor oncogeni [1975]

Premiul Nobel laureați în domeniul medicinei teoretice.

1908. Ilia Ilici Mecinikov (Rusia) și Paul Ehrlich (Ehrlich P. Germania) - pentru activitatea sa privind imunizarea (teoria imunitar).

1911. Alvar Gullstrand (Gullstrand A. Suedia) - pentru munca pe ochi dioptrici.

1931. Otto Heinrich Warburg (Warburg ON Germania) - pentru descoperirea naturii și funcțiilor enzimei respiratorii.

1938. Richard Kuhn (Kuhn R. Germania) pentru studiul vitaminelor și carotenoidelor.

1958. Frederic Sanger (Sanger) (Sanger F. Marea Britanie) - un studiu al structurii proteinelor, în special al insulinei.







Articole similare

Trimiteți-le prietenilor: