Fig. 1 - Piramida Maslow
De mare importanță este clasificarea intereselor prin natura subiecților. Pe baza identificării purtătorului de interese, se disting interesele personale, publice și de stat.
O persoană este înțeles ca o singură ființă umană în independența sa și, în același timp, este implicată în relații cu asemenea persoane, posedând inteligență, voință și caracter. Societatea este o colecție de oameni uniți prin obiective comune, materiale concrete concrete și condiții spirituale ale vieții. Statul este înțeles ca un set de instituții guvernamentale (în sens restrâns) și ca o organizație a populației care ocupă un anumit teritoriu și care este supusă aceleiași autorități (într-un sens larg). În procesul de formare și dezvoltare a gândirii sociale, problema corelării intereselor personale, publice și de stat a fost întotdeauna acută. În scrierile fondatorilor teoriei de interes, și subliniază importanța crucială a efectelor speciale de putere asupra tuturor proceselor vieții publice de auto-interes: „Interesul fiecărui cetățean este conectat în nici un fel cu interesul general ...“ [3]. Interesele primare ale vieții sunt interesele cetățenilor, din care rezultă interesele societății și statul ca întreg. Statul în acest sistem de interese este privit ca un instrument care oferă cele mai bune condiții pentru dezvoltarea cetățenilor, a societății și a statului însuși, condiționată de întreaga gamă de factori obiectivi și subiectivi care acționează.
Interesele, exprimând relația dintre subiect și condițiile activității sale de viață, se manifestă prin mișcări inconștiente și motive de comportament destul de conștiente. Motivația pentru acțiune rezultă din realizarea nevoilor. Activitatea este o modalitate universală de a satisface nevoile umane printr-o atitudine activă de transformare față de lume. Nevoia și activitatea oamenilor, orientate spre satisfacția lor, sunt interdependente. Motivele sunt ceea ce îi motivează pe oameni să acționeze. Motivul este o motivație pentru activitate și activitate, legată de dorința de a satisface anumite nevoi. Motivele se formează pe baza nevoilor și a unei estimări a posibilităților de satisfacere a acestora. Sunt posibile diferite clasificări ale motivelor de comportament. Deoarece motivele sunt determinate de nevoile umane, clasificarea motivelor corespunde, în general, clasificării nevoilor. Motivația presupune că o persoană nu numai că aspiră la orice, ci și căută modalități de a-și atinge obiectivele. Procesul de motivație începe cu orice nevoie de nevoi percepute nesatisfăcute. Apoi, se definește un scop care presupune că este necesară o anumită direcție de acțiune pentru a satisface nevoia, prin care obiectivul poate fi atins și satisface nevoia (Figura 2). Scopul este imaginea ideală a viitorului dorit; ceea ce vrea o persoană să obțină. Scopul, stabilirea țelurilor este o calitate exclusiv umană, subiectul lumii subiective a omului. Comportamentul unei persoane este determinat de relația dintre obiectivele pe care le stabilește pentru sine și mijloacele de a le atinge. Ar trebui să fim de acord cu propunerea că "înțelepciunea înseamnă a atinge cele mai bune obiective prin cele mai bune mijloace." [4]
Nevoile și interesele ca factori determinanți ai comportamentului economic
Nevoile (cerința) sunt elementul inițial și factorul de conducere al oricărei activități umane. Nevoile (cerințele) materiale sau economice sunt nevoile (cerințele) pentru mijloacele și condițiile de satisfacere a tuturor nevoilor (cerințelor) biologice, sociale și spirituale. Sensibilitatea permite alocarea intereselor din vasta varietate de nevoi (cerințe) ca fiind una specială, cea mai importantă dintr-o categorie din viața omului și a societății (comunității). Interesul economic, ca formă de expunere a nevoilor economice (cerințe), exprimă avantajul economic (beneficii), beneficiază, realizând că subiectul conducerii asigură independență, auto-dezvoltare.
[1] K. Marx și F. Engels. Lucrări. T. 3. - M. Politizdat. - p. 245.
[2] Hegel, G. Works [Text] / G. Hegel. - M. 1966, T.8, C.20
[3] Helvetius, K. Works. T. 1 [Text] / K. Helvetius. - M. "Gândire", 1973. - P. 215.
[4] Hatcheson, F. Estetica [Text] / F. Hutcheson, D. Hume, A. Smith. - M. Art, 1973
Forumul Economic Internațional
Articole similare
Trimiteți-le prietenilor: