Cu ritmul accelerat al vieții moderne datorită deschiderii și extinderea frontierelor și a impactului revoluției științifice și tehnologice în toate sferele vieții în societatea noastră în rândul cercetătorilor încă vizibile a început să arate interes în comunicarea profesională (limbi pentru scopuri speciale - LSP), a crescut în mod semnificativ afluxul de noi termeni, inclusiv numărul și lexicografia, care trebuie sistematizate și descrise. Limba pentru scopuri speciale este un obiect de studiu al terminologilor și terminologilor de uz casnic și străin, adică reprezentanți ai lexicografiei LSP (Averbukh, Grinev, Shelov).
Studiile teoretice sunt reflectate în diferite tipuri de terminologie (LSP) de dicționare, care au existat inițial în formă tipărită, iar mai târziu a apărut pe mass-media electronice și internetul. Cea mai recentă dezvoltare terminologică efectuate în centrele de cercetare internaționale ISO (Organizația Standard Internațional), Infoterm 4 (Informații Terminologie), IITF (Institutul Internațional pentru Cercetare terminologică), ELRA (Asociatia Europeana de Resurse lingvistice). Rezultatele studiilor au fost prezentate la conferințele internaționale EURALEX.
În ultimii ani, lexicografii din diferite țări își dedică din ce în ce mai mult lucrările la descrierea terminologiei lexicografice. Printre cercetătorii autohtoni merită menționați lucrările VG. Gaka, A.S. Gerda, B.Yu. Gorodetsky, S.V. Grinyova, V.M. Leychika. Cel mai semnificativ dintre studiile străine de X. Casares, H. Beja, RRK. Hartmann, X. Jackson, S.I. Landau.
Relevanța subiectului ales se datorează faptului că una dintre cele mai populare domenii de teorie și practică a lexicografiei în stadiul actual este lexicografia terminologică.
Obiectul cercetării: lexicografia ca știință.
Subiectul studiului: lexicografia terminologică
Scop: să considerăm lexicografia terminologică ca fiind una dintre tipurile de lexicografie.
Plecând de la obiectiv, ne-am stabilit următoarele sarcini:
1) descriu locul lexicografiei între disciplinele lingvistice;
2) caracterizează lexicografia ca fiind una dintre științele limbii;
3) să dezvăluie statutul de lexicografie terminologică și modalitățile de descriere a limbajului comunicării profesionale;
4) luarea în considerare a termenilor lexicografici ca obiect de descriere a dicționarelor speciale.
Cursul constă dintr-o introducere, două capitole, o concluzie, o listă de literatură.
Semnificația teoretică a lucrării constă în faptul că acesta încearcă să sintetizeze și să utilizeze întreaga experiență istorică a terminologiei care descrie terminosistemy „lexicografie“, având în vedere tendințele moderne lexicografie, în general, și, în special, terminografie.
Locul lexicografiei între disciplinele lingvistice
Cuvântul "lexicografie" de origine greacă, lexikos - se referă la cuvânt, vocabular și grafo - scriu. În consecință, lexicografia înseamnă: "Eu scriu cuvinte" sau "scriu dicționare". În sensul modern, lexicografia este teoria și practica compilării dicționarelor, în principal lingvistice, lingvistice, spre deosebire de enciclopedii non-lingvistice.
În prima ediție a "Marii Enciclopedii Sovietice" [1], în articolul despre cuvântul "lexicografie" se dă: "Lexicografie (greacă), lucrarea de compilare a dicționarelor". Și numai în a doua și a treia ediție acest termen este interpretat destul de modern: "Lexicografia este o secțiune a lingvisticii care se ocupă de practică și teoria compilării dicționarelor".
Pe de altă parte, articolul pe cuvântul „lexicografia“ nu este în enciclopedia „Britannica“, orice enciclopedie „Americana“, deși ambele au articole despre cuvântul „dicționar“. Lipsa de „lexicografie“ a termenului în astfel de referințe contemporane solide, atât enciclopedia britanică și americană, nu este un accident. Acest lucru se datorează, în primul rând, lexicografie tânăr ca știință și, în al doilea rând, faptul că, chiar și între ele lingviștilor este încă există o dispută dacă lexicografia științei, sau mai degrabă, o parte a științei limbajului, sau dacă aceasta este doar o tehnică de dicționare compilare în cel mai bun caz, arta compunerii acestora.
Proeminent lexicograf spaniolă X. Casares în cartea sa bine cunoscut „Introducere în lexicografia modernă“ (care tradus în limba rusă) susține că lexicografie - o tehnica si arta de compilare dicționare. (Să ne amintim definiția "lexicografiei" în prima ediție a TSB: "lucrul la compilarea dicționarelor")
Articole similare
-
Introducere, cultura rusă ca obiect de cercetare - valorile culturii rusești
-
Lexicografia este strâns legată de alte discipline lingvistice și, bineînțeles
Trimiteți-le prietenilor: