"Noaptea, după ce au auzit strigătele care îi sunau, Cang Chi și-a îndreptat privirea spre razele stelei Wen Chang, Domnul literaturii. Inspirat, Cang Chi a privit în jos și a văzut urme de păsări și animale. Se uită în spatele umbrelor copacilor și vegetației. A văzut desenele de pe cochilia de broască țestoasă. Privind manifestările naturii, Cang Chi le-a copiat la lăstarii de bambus neteziți. Așa că au apărut primele pictograme chinezești.
O pictogramă este un semn care transmite un cuvânt sau un concept care este grafic similar cu obiectul fizic pe care îl reprezintă.
Potrivit istoricului Zhang Yan-yuani (847 î.Hr.), este o legenda despre modul în care a fost creat sistemul de scriere chinez. Arheologii au descoperit personaje pe fragmente ceramice, oase de animale și carapace de broască țestoasă care datează din al cincilea mileniu î.Hr. Majoritatea acestor hieroglife au reprezentat pur și simplu imagini ale naturii. De exemplu, un caracter pentru a indica râul este reprezentat de trei adiacente linii ondulate 川 (chuan), un caracter pentru a indica coama configurat cal și patru picioare 馬 (mǎ). Aceste pictograme mai târziu servi ca bază pentru mai multe unități de complexe - ideograme (semn de emisie caracteristică a obiectului, ideea acestuia); Multe hieroglife moderne au încă o asemănare cu formele lor ancestrale.
Deși pictogramele chineze s-au schimbat în timp, este adesea posibil să le recunoaștem imaginile originale.
人: persoană (rén), reprezintă o persoană de mers pe jos.
山: muntele (shan), indică cele trei vârfuri ale masivului montan.
弔: păcat (diào). Săgeata 弓 (gōng) trece prin radicalul săgeții. De regulă, săgeata înainte de împușcare este plasată perpendicular pe arcul, aici - se află paralel; prin urmare interpretarea cuvântului "regret".
馬 (马): cal (mǎ). Acest simbol seamănă cu un cal; partea superioară este un coș pufos, partea inferioară este de patru picioare ale unui cal galopant.
射: focuri / focuri de săgeți (ștè). Radicalul stâng este corpul uman 身 (shēn). Radicalul drept reprezintă mâna care pregătește arcul și săgețile pentru împușcături. Punctul din centru este degetul mare, ținând săgeata la coadă.
兆: predicție (zhào). Crăpăturile pe cochila de broască țestoasă care au apărut în timpul ghicitului: în China antică, oracolele au scris întrebări despre cochilii de broască țestoasă și au încălzit focul până au apărut crăpături; predicțiile s-au bazat pe modelul emergent.
酒: vin (jiǔ). Radicalul din stânga este apa, dreptul este vinul. Vinul radical este o cană de vin. Partea superioară, care amintește de litera greacă π, probabil reprezintă un mâner de cană. Bara orizontală indică volumul lichidului din interior.
尢: limp (wāng / yóu). Elementele de pliere arată ca două picioare, dintre care unul este mult mai scurt decât celălalt, care este subliniat de o linie orizontală.
樂 (乐): muzică (lè, yuè). Unelte din lemn 木 (mù) și șirurile 幺 (yāo).
齊 (齐): netedă (qí). Modelul primitiv înseamnă, probabil, câmpul de cereale (plantat exact, iarba în iarbă).
美: frumos (mei), oaie 羊 (yáng) și un mare 大 (dà) = frumos. Dacă oile sunt mari, atunci este frumoasă. Lushness de forme de sex feminin în China este adesea echivalată cu frumusețea.
秋: toamna (qiū). În China veche, după cereale 禾 (hé) au fost colectate, au fost arse tulpini inutile (fire 火 huǒ); acest lucru sa întâmplat de obicei în toamnă.
妾: soție mai tânără, concubină (qiè). Deoarece poligamia a fost larg răspândită în China, au existat mai multe sotii (femeie 女 nǚ) - prima, a doua, a treia, etc. Toate soțiile, cu excepția primului și celui mai vechi, au fost considerate mai tinere și trebuiau să se ridice (stand 立 lì) din loc ca semn de respect, când a trecut prima soție (de aici combinația de "stand" și "femeie").
國, (国): stat (guó), gura 口 (kǒu) + pământ 土 (tǔ) spear 戈 (gē) + cerc / margine 囗 (wéi) = State 國. Pentru a avea un stat, aveți nevoie de limbă, pământ, mijloace de protecție și de frontieră. Pământul a fost distorsionat și distorsionat și reprezentat ca unul radical. Versiunea modernă - 国 afișează regele și linia de graniță.
累: obosit (lèi). În China veche, munca de sex masculin consta în aratul câmpurilor (田 tián); femelă - în cultivarea viermilor de mătase (糸 mì) (viermii de viermi de mătase); munca de sex masculin și feminin = oboseală.
好: bun (hǎo). Când o femeie 女 (nǚ) are un fiu 子 (zǐ), acest lucru este bun.
: impozitarea (shuì). Cereale 禾 (hé) + trimiteți autorităților / soluționați 兌 (duì). Țăranii din vechea China plătesc impozite cu cereale.
直: linia (zhí). O variantă scrisă a unui hieroglif conține de obicei o linie inferioară, spre deosebire de o versiune imprimată cu un unghi drept. Dacă te uiți de sus în jos, poți vedea zece 十 (shí), ochiul 目 (mù) și o linie dreaptă în jos. Asta este, dacă vă uitați la această linie cu zece ochi, puteți să vă asigurați că este într-adevăr drept.
想: cred (xiǎng). Hierogliful pentru a explora / observa 相 (xiāng) asupra inimii 心 (xīn). În multe hieroglife, inima radicală este mintea, mintea. A explora în minte este să gândești.
教: a învăța (jiāo). Radicalul din stânga sus este radicalul vechiului (lǎo). Lasă rădăcina inferioară a fiului 子 (zǐ). Radicalul drept este de a lovi cu piciorul, lovit (pū modern), care reprezintă persoana care deține bastonul. Un copil este student, iar o persoană cu un băț reprezintă disciplina. Vechile puncte radicale, poate fie la experiența fie la vârsta relativă cu elevul.
Nume: nume (míng). Radicalul superior este seara / amurgul 夕 (xī), imaginea lunii. Radicalul inferior este gura 口 (kǒu). În amurg este greu de văzut și trebuie să sunați pentru a vă găsi unul pe celălalt.
性: natura, sexul (xìng). Inima 心 (xīn) din stânga reprezintă o calitate constantă. Calitățile constante sunt date la naștere 生 (shēng).
鬥 (斗): lupta, lupta (dòu). Doi regi, închiși pe același teritoriu, cu siguranță încep să se lupte.
安: pașnic, calm (ān). Femeie 女 (nǚ) sub acoperiș 宀 (mián) aduce pace și pace la viață.
家: casa (jiā). În China veche, porcul 豕 (shǐ) sub acoperiș 宀 (mián) (în casă) a fost un simbol al bogăției.
Interpretarea semnificației personajelor chinezești. bazându-se pe valoarea componentelor lor - o activitate captivantă care facilitează memorarea și înțelegerea ușoară a utilizării lor în vorbire și ficțiune. Poate că, în niciuna dintre limbile existente, esența patrimoniului cultural istoric al țării nu este dezvăluită în semne lingvistice în măsura în care este posibilă în limba chineză. Hieroglifele sunt însăși viața poporului chinez, imaginile și conceptele acestuia.
Chineză caractere vocabular chinezesc
Mai multe articole pe această temă:
Articole similare
Trimiteți-le prietenilor: