E) materialismul antropologic

“. Statul este un produs al dezvoltării naturale și că omul prin natură este o ființă politică. Cine trăiește în virtutea naturii sale și nu din cauza unor circumstanțe accidentale, în afara statului, este fie o super-vârstă, fie o creatură imatură moral. "







„El este în acord cu cei care andoca-se leagă unitatea (întregului), a recunoscut că mișcarea este imposibilă fără deșertăciune și vidul - este inexistentă, dar nu mai puțin real decât susche care acționează unul, dar că există literalmente este umplut NYM cu toate acestea, un astfel de lucru nu este una, ci un infinit-ing asupra numărului (particule), invizibile din cauza micimea fiecare Aceste particule sunt purtate într-un vid, pentru că vidul există; .. combinate, ele reductibile-DYT la apariția (lucrurile), dar în afară de distrugerea. "

18. Ideea, potrivit lui Platon:

a) este material și inteligibil;

b) imaterial, dar inteligibil;

c) material, dar incompetent;

d) imaterial și inutil;

e) construirea conștiinței.

19. Fragmentul "Totul curge, totul se schimbă" exprimă esența:

a) Gândurile dialectice ale lui Heraclit;

b) conceptul metafizic al lui Parmenides;

c) relativismul sofistilor;

d) logica lui Aristotel;

e) poziția critică a scepticilor.

20. Acest gânditor vechi a considerat "un om măsura tuturor lucrurilor":

21. La ce formă de materialism i se poate atribui învățăturile lui Thales din Milet:

a) materialismul dialectic;

b) materialismul mecanicist;

c) materialismul antropologic;

d) materialismul spontan.

22. Reprezentanții școlii mileesiene sunt numiți materialisti spontani, deoarece:

a) să ia elementele materiale ca bază primară a lumii;

b) a afirmat deschis primatul materiei asupra spiritului;

c) a negat existența materialului;

d) a formulat un concept atomist;

e) a negat posibilitatea de a cunoaște lumea.

23. Platon în statul său a divizat societatea în trei clase:







a) săraci, bogați, bogați;

b) țărani, artizani, micii burghezi;

c) nobili, preoți, țărani;

d) filozofi, soldați, artizani;

e) țăranii, muncitorii și inteligența.

24. Scopul Școlii Pitagora a fost că, potrivit filozofului, se află în inima a tot ceea ce există:

25. Potrivit lui Aristotel, fiecare lucru este:

a) unitatea complexă a celor mai mici particule - atomi;

b) imaginea senzorială a ideii;

c) unitatea materiei și a formei;

d) creat din apă;

e) construirea conștiinței.

26. În ceea ce privește relația dintre filosofie și religie, Thomas Aquinas a susținut teza că:

a) religia și filozofia sunt incompatibile;

b) toate dogmele religiei trebuie să fie dovedite prin rațiune;

c) religia nu este exterioară și nu este anti-rațională, este supramental;

d) filozofia ar trebui eliminată;

e) religia ar trebui eliminată.

27. O nouă calitate a omului, descoperită de patristica medievală:

28. În centrul de meditație al filozofilor din Evul Mediu se află:

d) o lume ideală;

e) procesul cunoașterii.

29. Thomas Aquinas a aderat la concept:

a) incompatibilitatea credinței și cunoștințelor; c) armonia credinței și a cunoașterii;

b) superioritatea cunoașterii asupra credinței; d) superioritatea credinței față de cunoaștere.

30. Sarcina filozofiei medievale, din punctul de vedere al scholasticii, a fost aceea de a:

b) explorarea naturii;

c) a găsi dovezi raționale ale credinței;

d) formulează o teorie a cunoașterii;

e) justifică metoda științifică.

31. Scholasticismul a proclamat distincția dintre:

a) prin credință și rațiune; c) conștient și inconștient;

b) senzație și gândire; (d) Motivul și intuiția.

32. Învățăturile lui Thomas Aquinas și întreaga direcție religioasă și filosofică pe care a creat-o, se numește:

33. În raționamentul său despre zeul Thomas Aquinas:

a) a apărat necondiționat ideea unui dumnezeu personal;

b) a recunoscut pe zeu ca pe deplin necunoscut;

c) crede că cunoașterea lui Dumnezeu este mediată de influența sa în natură;

d) crede că Dumnezeu este natura;

e) crede că Dumnezeu este primul motor.

34. În explorarea problemelor sufletului uman, Thomas Aquinas a pornit de la faptul că:

a) sufletul este o formă pură fără materie, este incorporeală;

b) sufletul este parte a corpului, acționând ca principiu formativ;

c) sufletul este alcătuit dintr-o materie subtilă deosebită, distinctă de corpul fizic, deoarece nu este distrusă de corp;

d) sufletul este o manifestare a spiritului supraindividual, pentru că este indestructibil.

35. Gândirea filozofică medievală:

a) a respins complet filosofia antică;

b) a continuat tradițiile filozofilor antice;

c) a folosit ideile filosofilor individuali, reprocesându-le în conformitate cu propriile cereri;

d) a folosit motivele mitologiei antice;

e) nu cunoștea filosofia antică.

36. Cea mai importantă diviziune a cunoașterii în Evul Mediu:

37. Dogma de bază a creștinismului:







Trimiteți-le prietenilor: