I. Principiile eticii jurnalismului profesional
Atunci când selectează fapte, interpretează și evaluează, procesează și difuzează informații, jurnalistul avansează din interesele societății. Un jurnalist nu ar trebui să devină dirijor al interesului egoist privat sau de grup. Acesta este conceput pentru a se asigura că mass-media reflectă în mod obiectiv pluralismul de opinii. Ascunderea informațiilor semnificative din punct de vedere social, denaturarea faptelor și interpretarea lor falsă sunt inadmisibile.
Jurnalistul respectă onoarea și demnitatea persoanelor care devin obiecte ale atenției sale profesionale, tactice în comunicarea cu aceștia. El evită invazia vieții private și permite divulgarea unor astfel de informații numai atunci când este necesar pentru a proteja interesele societății, drepturile și interesele legitime ale cetățenilor. Un jurnalist nu ar trebui să difuzeze informații și zvonuri neconfirmate, și să permită expresii care ar putea submina reputația unei persoane sau pot afecta onoarea sa.
Datoria jurnalistului este de a contribui la procesul de democratizare și demonopolizare a relațiilor internaționale în domeniul informațiilor în masă.
II. Încălcarea normelor de etică profesională
Ca încălcări ale eticii profesionale, care încalcă dreptul cetățenilor de a obține informații, se pot califica următoarele cazuri:
- dacă jurnalistul, în mod intenționat, indiferent de scopul pe care la urmat, promulgă informații incorecte;
- dacă un jurnalist dezvăluie informații incorecte ca urmare a neglijării obligației de verificare atentă a acesteia;
- dacă jurnalistul participă în mod conștient la organizarea suprimării deliberate a unui eveniment, fenomen sau fapt semnificativ din punct de vedere social;
- dacă jurnalistul, sub forma unei fiabile, publică informații bazate pe rapoarte, zvonuri, ipoteze neconfirmate și primite de asemenea dintr-o sursă necunoscută.
Ca o încălcare a eticii profesionale, care încalcă dreptul cetățenilor la libertatea de exprimare, se pot califica următoarele cazuri:
- în cazul în care un jurnalist pentru egoist, grup sau alte considerente contracarează discuție managementul sau dezvăluirea hotărârilor, cu care nu este de acord, încălcând astfel principiul pluralismului de opinii;
- dacă jurnalistul refuză să dezvăluie răspunsul fără motive suficiente;
Ca infracțiuni împotriva onoarei și demnității persoanei, se pot califica următoarele cazuri:
- dacă jurnalistul face publice informații referitoare la sfera vieții private a unei anumite persoane,
fără consimțământul acestuia, cu excepția cazurilor în care este necesar să se protejeze interesele societății, drepturile și interesele legitime ale cetățenilor sau legate de activitățile publice ale persoanei respective;
- dacă jurnalistul promulgă informații care, deși sunt adevărate, dar nu au semnificație publică, dăunează onoarei și demnității individului;
- dacă jurnalistul comite acte care conțin semne de calomnie și insultă drept infracțiuni;
- în cazul în care un jurnalist, încercând să discrediteze o anumită persoană, pentru a face publice dizabilități fizice sau mentale, precum și supus ridiculizeze numele, prenumele și alte informații similare;
- în cazul în care un jurnalist înainte de a se alătura verdictul instanței pentru a forța de a aduce în articolul său problema vinovăției inculpatului sau în alt mod încalcă principiile prezumției de nevinovăție și independența judecătorilor;
- în cazul în care un jurnalist publică o imagine sau nume specifice ale suspecților minori, a acuzat, inculpați și condamnați, fără a se gândi calea lor viitoare de viață, fără acordul reprezentanților lor legali sau de ei înșiși;
- dacă jurnalistul neagă persoana despre care CM a raportat mai devreme ca un violator al regulilor legii sau moralei, în promulgarea deciziilor finale ale autorităților competente care îl reabilitează.
Ca încălcări ale onoarei profesionale a unui jurnalist, pot fi calificate următoarele cazuri:
- dacă jurnalistul își folosește statutul profesional pentru a obține avantaje pentru sine, pentru familia și prietenii săi de la terți sau organizații;
- dacă jurnalistul primește de la persoana sau organizația interesată orice daruri, beneficii sau beneficii care îi pot afecta independența în îndeplinirea unei îndatoriri profesionale;
- dacă un jurnalist recurge la minciuni, șantaj, provocări sau alte mijloace care contrazic normele moralei și legii pentru obținerea de informații;
- dacă jurnalistul sub orice formă dezvăluie informații care nu sunt destinate publicității, contrar acordului cu persoana care ia încredințat-o;
- dacă jurnalistul sub orice formă dezvăluie datele personale ale persoanei care i-a furnizat informații confidențiale cu condiția păstrării secretului sursei sale, cu excepția cazurilor în care legea stipulează în mod expres obligația de a divulga o astfel de sursă;
- dacă jurnalistul sub orice formă dezvăluie un pseudonim aparținând unei alte persoane, fără consimțământul său, cu excepția cazului în care pseudonimul a fost dezvăluit public anterior;
- dacă jurnalistul își folosește statutul profesional pentru a colecta informații în favoarea unui outsider sau a unei organizații care nu este o mass media.
Ca încălcări ale eticii profesionale și solidarității profesionale a jurnaliștilor, se pot califica următoarele cazuri:
- dacă un jurnalist dintr-un motiv de carieră, de mercenar și de alt tip prezintă colegului său într-o lumină neatractivă în ochii altor jurnaliști sau în opinia publică;
- dacă un jurnalist, dintr-o înțelegere incorectă a concurenței creative sau din alte motive, îngreunează deliberat un coleg să-și îndeplinească îndatoririle profesionale, precum și publicarea lucrărilor sale;
III. Impunerea responsabilității
Cazurile de încălcare a principiilor și normelor eticii jurnalistice sunt considerate de către organismele definite de uniunile jurnalistice care sunt membre ale Uniunii Jurnaliștilor din URSS pe bază confederativă.
Consiliile de etică profesională și de drept pot, din proprie inițiativă, să accepte orice caz de încălcare a principiilor și normelor eticii jurnalistice în limitele competenței lor.
Procedura de soluționare a cauzelor în aceste consilii este determinată de regulamentele adoptate de Consiliul pentru Etica Profesională și de Drept al Uniunii Jurnaliștilor din URSS.
Niciun alt organism sau organizație nu are dreptul să audă cazuri de încălcare a eticii jurnalistice. Nici o normă a acestui Cod nu poate servi ca motiv pentru a aduce un jurnalist la răspundere disciplinară, administrativă sau de altă natură.
Membrii sindicatelor jurnalistice, care părăsesc URSS Uniunea Jurnaliștilor, în baza confederale, a încălcat normele eticii jurnalistice pot fi măsuri de influență prevăzute de statutele sindicatelor respective aplicate.
Măsurile de influență pentru încălcarea normelor eticii jurnalistice se aplică indiferent de măsurile legale și de alte măsuri de responsabilitate.
Dreptul la interpretarea oficială a principiilor și normelor eticii jurnalistice cuprinse în prezentul cod, precum și codificarea precedente și a incidentelor de calificare finale fac parte din sfatul eticii profesionale ale URSS Uniunea Jurnaliștilor în baza confederală.
Articole similare
Trimiteți-le prietenilor: