Câinele rânji și începu să meargă spre mine.

-Oh, nu, am început să caut ceva pentru a lupta împotriva acestui monstru. Nu am găsit nimic, m-am hotărât să alerg, dar de îndată ce m-am întors, câinele era de partea cealaltă. A început să mă urmeze. Nu știam ce să fac. Stăteam deja lângă perete când câinele era lângă mine.







-Ești prost, Tucker. Ai vrut să mori, acum, te rog.

Câinele începu să mârâie.

-De ce un câine, de ce nu un șarpe pe care l-aș fi putut zdrobi? Ce naiba se întâmplă cu mine.

În timp ce vorbeam cu mine, câinele se opri, iar când am tăcut, a început să mă apropie de mine. M-am mutat în genunchi.

După aceste cuvinte, tot ce am văzut era o lumină albastră strălucitoare, care aprindea tot colțul străzii unde eram. Când lumina se opri strălucind, am văzut că câinele a murit și după un moment sa evaporat. Deasupra ei stătea fata într-o rochie neagră. Am fost șocat.

Fata mi-a dat mâna și m-am ridicat din genunchi, m-am examinat pe mine însumi. Rochia era în întregime negru, genunchii erau croșetate. Abia am respirat și am început să tusesc.

-Nimic, prima dată când se întâmplă acest lucru în toate. Sulf - murdăria este încă una.

M-am uitat la ea și a zâmbit.

-Numele meu este Bess Hardman. Foarte frumos să te cunosc, Adele Tucker.

-M-au trimis pentru tine. Tatăl meu ma trimis la tine.

-Vrea să vorbească cu tine. Desigur, nu mergi nicăieri, nu astăzi. Ești foarte speriată, trebuie să te odihnești. Vei vorbi cu el mâine.

De colț a venit vocea lui Jer - Adele, ești aici?

-Prietenii tăi sunt îngrijorați, mergi la ei. Ne vom întâlni mâine.

-De ce te-am văzut azi dimineață?

Fetița a dispărut, ca și cum nu ar fi fost aici. Jer a fugit la mine.

-Adele, ce sa întâmplat? Dar rochia ta?

Nu am vrut să-i spun lui Jer, Bess și monstrul. Nu am vrut ca prietenul meu să creadă că sunt nebun.

-Fetiță slabă, prietena mea ma îmbrățișat bine - unde a plecat?

-Probabil că a fugit. Am închis ochii și, după un timp, era deja acolo.

-Există puțin. Poți să mă duci acasă? Sunt foarte obosit.







Când am ajuns acasă, Buttercup dormea ​​liniștit pe patul meu, locul lui preferat. M-am mutat cu grijă și ea sa așezat pe pat. Visul a venit repede, dar până în acel moment m-am răsuci, toate evenimentele care mi s-au întâmplat, pentru această zi. Am decis să amâne conversația cu Rich. De asemenea, a decis să înțeleagă mai detaliat cu ajutorul lui Bess, ceea ce mi se întâmplă. Da, poate că sunt foarte disperat, că am încredere în primul om pe care l-am întâlnit, dar acest om mi-a salvat astăzi viața.

Nu puteam adormi la miezul nopții, dar nu din coșmaruri, ci din gânduri. N-am visat de coșmaruri și era ciudat. În ultimele două săptămâni, nu mi-au permis să trăiesc, dar aici nu au încetat să mai facă asta sau ce. Am fost foarte multumit de asta, pentru ca, in sfarsit, am dormit bine. Și deja dimineața a început să se pregătească pentru petrecere. A fost sâmbătă, așa că poți să-ți faci singur lucru și să bateți banii pe care urma să-i fac. Până când am ajuns acasă, Jer, cu un costum și cu o pungă cosmetică. Să spun că eram în șoc, nu spune nimic. Și timp de o jumătate de oră conducea soba, în timp ce încercam, undeva să-mi ascund penele. Jumătate din pene nu mai urmau să fie returnate, Buttercup le-a distrus ieri doar fără rușine, transformându-le în bucăți mici. M-am hotărât să le ascund mai sus, dar nu eram sigur că ar putea ajunge acolo sau nu.

Am plecat din cameră și m-am dus la bucătărie. Pe masa de bucătărie era un strudel mirositor, cu mere, preferatul meu. Mama lui a pregătit întotdeauna, iar acum Jer. Am încercat odată să fac asta, nu mi-a venit deloc. El a fost ars. Da, nu știu cum să gătesc, toată mâncarea sau bucătarii Alex sau să comandăm într-o cafenea.

-Cât de gustos miroase - am prins un cuțit să-l taie, dar Jer ma oprit - Ce faci?

-Acesta este strudelul meu preferat, și nu o voi împărți cu nimeni. Așteaptă, ai spus băieții?

-Ne vor aduce un stilist și vor să ne oprim.

-Un stilist. Noi că nu ne putem descurca? Și, în general, puteți spune că doresc să renunțe mai mult decât să ia un stilist.

-Tucker, cum ai crezut? Cine vă va picta spatele? I? Eu sunt pilotul. Voi traduce pene și îmbrăcăminte. Și eu am nevoie de ajutor de la stilist.

-Sunt bun la pictura, am facut o fata delicata, la un pas de isterie.

-Nu spun că nu pictați bine. Vreau să fac bucle frumoase și puțină iertare, asta-i tot. Păi, poți lua o bucată, dar doar o bucată, - am luat o bucată, o felie mare. Ei bine, ce mi-era foame. - Adele, am spus o bucată!

-Foarte frumos să te cunosc. Numele meu este Jeri Mitchell, și este Adele Tucker - prietena mea a arătat spre mine, am dat din cap în răspuns. Am blocat o bucată mare de strudel în gură și nu am putut să o trăiesc, așa că am stat cu obraji gigant, ca un hamster.

- Și ți-am spus, Adele. Lăcomia ta nu te va duce la punctul de bunătate - Jer mi-a dat un pahar de apă.

-Casa, aceasta a fost ideea mea. Mary are nevoie de mine - un prieten sa întors la mine, în acel moment bea cafea - Și tu, o să încerc să-l conving.

-În regulă, fetelor. Ți-am adus stilist, putem fi liberi. De asemenea, trebuie să mergem la stilisti ", a spus Rich.

-Asta. Un stilist? Andrews, ești nebun ", a spus Dominic, iar noi toți am râs.







Articole similare

Trimiteți-le prietenilor: