Nu copiem informații din Wikipedia și din alte surse, în schimb dăm referințe la termeni în forma w: Earth. și, uneori, doar copiem formulări scurte. Și pe această bază organizăm cursuri interactive sau organizăm cercetări.
Vă rugăm să îmbunătățiți articolul în conformitate cu regulile pentru scrierea articolelor.
Piesa "Moartea lui Tarelkin" este ultima parte a trilogiei lui A.V. Sukhovo-Kobylin "Poze ale trecutului" - este considerat un exemplu strălucit al grotescului dramaturgic rusesc. Ca parte integrantă a unui ansamblu artistic complex, cu toate acestea, este fundamental diferită de celelalte două bucăți de triptic - comedia „Nunta Krechinsky“ și „caz“ dramă. Lumea de artă a piesei "Moartea lui Tarelkin" este o realitate specială, reformată, care funcționează în conformitate cu legile sale. În spațiul piesei, lucrurile aparent incompatibile sunt combinate: realitatea și fantezia, râsul și groaza. situații și imagini grotești sunt create prin primirea hiperbolă - proprietăți ascuțirea obiectului sau caracterul reprezentat la limita logică „înainte de relațiile obișnuite de încălcare, cu alte cuvinte, pentru a crea propria lor microcosmos, de construcții grotesc“ [Mann, 1966: 56].
Grotesque mondială - o lume de parodie în ea toate personajele obișnuite și situații ca și în cazul în care intoarsa pe dos, dar, în același timp, oferă o descriere fidelă a realității. În a treia apariție a primului act Candid Tarelkin însceneaza propria sa moarte, prin plasarea în sicriu păpușii și extinderea în jurul pește putred, „cum să se autentifice pe frunte!“ [174]. Pare incredibil, chiar fantastic, oficialii care au venit să spună la revedere de la un coleg cred că Tarelkin într-adevăr mort și nu-l vor recunoaște în masca Forței Silych Kopylova. Dar, în scena următoare, situația este foarte realist - aceiași oficiali nu vor să dea bani pentru înmormântare, ei încearcă cât mai repede posibil pentru a scăpa de apartament Tarelkina orice mod de a se justifica. Aici începe formarea lumii grotescă a piesei - o realitate patrunde caracteristici bufonerie, de prost gust, pe care-l remodeleze, astfel încât sentimentul pierdut improbabilității, ficțiune și ficțiune de start să fie realizat ca o serie de lucruri complet obișnuite. Instsenirovanie TARELKIN moartea lui ridicolă, dar că această dramatizare devine cu ușurință o realitate care este împărtășită, cel puțin în primul act al piesei, toate personajele face ca privitorul îngrozită. Formarea unui tip special de imagini - grotești, ale cărei caracteristici sunt „obiecte structurale grupare, caracteristici, piese care aparțin vieții rânduri diferite, combinația de incongruente, care combină incompatibil“ [Nicolaev 1977: 9].
Tarelkin. Ce sentimente i-au jignit pe decedat? Varravin. Totul, vă spun, totul! Viziunea, pentru că fața lui era dezgustătoare. Audiere, pentru că vocea lui răsună, ca o balalaika subțire. Atingeți, pentru că pielea sa de la extremitățile mâinilor sale era acoperită cu o sudoare ușoară și malignă! Miros, pentru că a căzut din carnea moartă de la el "[203]. În dialogul există o valoare de schimbare a expresiei „simțul moral“ cu tradiționale (sentimentul care caracterizează latura spirituală a omului), pe un modificat - simțul moral - este un fel de caracteristici generice ale fundamentale simțurile umane fizice (văz, auz, atingere și miros). În acest caz, cealaltă parte a arbitrarității oficiale este supusă ridicolei grotești - absența completă a moralității și moralității, ceea ce duce la notarea sensului vieții la satisfacerea nevoilor fizice.
Cele mai izbitoare grotești scene de cercetători „Moartea Tarelkina“ joacă atribuită în mod tradițional, interogarea suspecților în cazul „licantropiei“ Tarelkina anchetatorii Rasplyueva si Ohom. Mijlocul principal de a crea grotesc aici este un amestec ciudat de sensuri de cuvinte polisemantice. De exemplu, în dialogul Rasputueva și spălatul de spălat, Lyudmila Bryndahlystova este un amestec de semnificații diferite ale verbului "întoarce-te": "Rasputuev. Ei bine, sa întors? Ludmila, pentru totdeauna. Ce sa întors? Lyudmila. În perete. Raspluev. Cum sa transformat în zid? Lyudmila. Și, după cum am urca pe pat, așa că un escroc, botul ceva în perete și rândul său „[225]. În acest caz, se amestecă al doilea sens al verbului „a transforma“ „pentru a porni în orice direcție“, iar a șaptea „în basme: să se transforme în cineva ceva cu ajutorul magiei“, care duce la „o planuri de schimbare a realității,“ care este a fost remarcat mai sus, este o proprietate caracteristică a grotescului. Același principiu este construit și investigatorii dialog cu îngrijitorul Pakhomov, „Pokhamov (convingător). Prin Dumnezeu, nu sa întors; indiferent ce vrei să faci, nu te întorci; Aici în perete - în perete exact ceea ce sa întors. Oh. Cum? Pakhomov. Dar vin în jos pe scări - bine - chestiune diferită - se întâmplă - la perete și rotiți „[226] !. Martorii și-au pus înțelesul în acest cuvânt, anchetatorii sunt diferiți, dar adevărul este de partea celor dintâi, deoarece vorbesc despre evenimente reale pe care oficialii le predau în funcție de ideile lor. Astfel, se obține o imagine care, pe de o parte, corespunde realității, pe de altă parte - ideală pentru lumea inversă a birocrației.
Ignoranța, rigiditatea oficială, care a devenit subiectul principal al imaginii grotești a întregii trilogii, este, de asemenea, creată prin includerea în text a jocului de vorbire și de exprimare. Musketeerul Kachala este "gardianul ordinii publice", servitorul legii rostește astfel de remarci: "Brodul tău, dintr-o bucată de hârtie <…> Yong, brodul tău, a murit <…>Shlisselburgh a murit <…> Cum a trăit și a murit <…> Nu poți să știi, pe urma ta "[195]. Vagă este permisă în discursul nu numai unui muschetar semi-literat, ci și unui oficial mai înalt decât cel al investigatorului Rasplyuev: "Sarkan mi-ai dat această fiară - sarcas. Îl voi pedepsi în prima interogare pentru dvs. "[219].
Cu o astfel de tehnica de a crea o caracteristici grotești frontiere pe de altă parte - un amestec de diferite stiluri de limbă. Acest lucru este evident mai ales în acele scene în care slujitorii legii de a comunica cu oamenii obișnuiți: din cauza formule administrative rostite de „persoane semnificative“ sparge „bot de porc“ necinstiți ignorant rău și ipocrit „Varravin. Uite - aceasta e responsabilitatea ta. Raspluev. Au fost luate cele mai stricte măsuri! Dacă te rog - acolo (arătând spre ușă), la o proprietate de bună credință a singurului mână decedat a avut loc afară - așa cum am făcut-o ceva smuls de ei că el încă merge h Ridicați piciorușul. Lasă-mă să văd. (Indică ușa.) "[193]. Un alt exemplu: "Varravin. Un servitor se plânge că a furat proprietăți, - lipsesc ziarele decedatului, spune el. Rasplyuev (Mavrushe). Vino aici! (Îndepărtează Mavrushu în direcția opusă a scenei, și introduce pumnul sub nas.) Ai mulți dinți - spun câți ani hrychovka - Eu voi decide „[193].
Editarea literaturii
1. Sukhovo-Kobylin A.V. Imagini ale trecutului - M. Nauka, 1988. - 358 p. Op. pentru această ediție cu paginile în paranteze.
2. Mann Yu.V. Despre grotescul din literatură. - M. "Scriitor sovietic", 1966. - 183 p.
3. Nikolaev, D.P. Satira Shchedrin și un grotesc realist. - M. "Hood. lit-ra ", 1977. - 358 p.
Articole similare
Trimiteți-le prietenilor: