Rinita (rinita) - inflamația mucoasei nazale.
Poate fi primar (paraziți, leziuni mecanice) și secundar (ciumă, hepatită virală), acută și cronică; catarrală, crupă (fibrină) și foliculară.
Rinita, în special cea cronică, apare mai frecvent secundară. Primar, rinita are loc după hipotermie, inhalarea aerului praf, poluat, fum etc. În astfel de cazuri, există umflarea membranelor mucoase, ceea ce face ca respirația să fie dificilă pentru animal. Produsele de inflamație provoacă intoxicație, opresiune generală, febră. Inflamația se poate răspândi în cavitatea subordonată, laringelui, faringelui.
Simptomele rinitei la câini, pisici
Rinita acută se manifestă prin strănut; animalul își freacă nasul împotriva extremităților pectorale, se linge, se îngrijorează; ieșirile seroase de pe nas apar, apoi devin mucoase, mucopurulent, uneori hemoragice; se formează cruste în jurul nărilor. Când respiră, există un miros și cu umflarea excesivă a mucoasei, animalele respiră prin gură. Rinita catarrala cronica are loc de lunga durata, cu exacerbari periodice, semne de atrofie, eroziune, ulceratii, cicatrizare apar pe membrana mucoasei. Cu rinită cronică și foliculară, există o asuprire generală a animalului, febră, dispnee mixtă; pe mucoasă există straturi fibrinoase, după respingerea eroziunilor de sângerare care sunt vizibile.
Diagnosticul se bazează pe anamneză și simptome ale bolii.
Tratamentul unei raceli (rinita) la caini, pisici
Tratamentul are scopul de a elimina cauza bolii. Toaleta pasajelor nazale se efectuează, se spală cu soluții astringente (tanin, alum), membrana mucoasă este lubrifiată cu unguente antiseptice, antibiotice, sulfonamide în pulberi. Prevenirea este de a preveni bolile complicate de rinită, precum și de măsuri generale de igienă care vizează consolidarea unui animal rezistent.
Distribuiți acest link:
Articole similare
Trimiteți-le prietenilor: