În această secțiune vă voi prezenta tema Data 日期 [rìqī]. Veți afla cum se formează zilele săptămânii în limba chineză. Veți afla cum sunt scrise zilele săptămânii în limba chineză și modul în care sunt citite. Aflați frazele comune despre zilele săptămânii în limba chineză. Îmbogățiți vocabularul cu numele de luni în limba chineză. Aflați cum să pronunți corect numele de date și de ani. Dacă puteți, citiți întregul articol până la sfârșit, aflați ce este ascuns în plus față de acest subiect.
În chineză, numele lunilor și zilele săptămânii sunt formate foarte simplu, trebuie să cuvânt o săptămână 星期 [xīngqī] sau o lună 月 [yue] substitui numărul corespunzător în acea zi din săptămână sau lună. De exemplu, una pentru luni, două pentru marți etc.
星期一 [xīngqī yī] Luni
星期二 [xīngqī èr] Marți
星期三 [xīngqī sān] Miercuri
星期四 [xīngqī sì] joi
星期五 [xīngqī wǔ] Vineri
星期六 [xīngqī liù] Sâmbătă
星期日 [xīngqī rì] Duminică
今天 星期 几? [jīntiān xīngqī jī] În ce zi este astăzi?
今天 星期 一, / 星期二, / 星期三 / 星期四. [Lunea de luni / marți / miercuri / joi.
Vorbind despre data trecută, utilizați cuvântul 上 [shàng].
Dacă acțiunea este repetată în mod regulat în anumite zile, înainte ca numele acelei zile să fie introdus cuvântul 每 [měi] fiecare.
他們 每 星期三 / 星期六 见 面. [Tamen MEI xīngqī șan / xīngqī Liù jiànmiàn] Ei se întâlnesc în fiecare miercuri / sâmbătă.
我們 得 每 个 月 / 这个 月 付款. [Trebuie să plătiți în fiecare lună / lună.
我们 一个 月 前前 / 上 个 月 付人 了. [Wǒmen yi gė yue yǐ qian / shang gė yue kuǎn le fU] Am plătit ultima luna / luna trecută.
În date, ca și în limba rusă, se utilizează numere ordonate, dar mai întâi se numește luna, apoi numărul. De exemplu, al doilea din mai va fi în traducere 五月 二 号 [wǔ yuè èr haò].
Pentru un exemplu, voi da câteva exemple folosind date.
年 [nián] în anul chinezesc.
今年, 每年 [jīnnián, měi] În acest an. În fiecare an.
去年.一年 以前. [qù nián. yīnián yǐ qián]. Anul trecut. Acum un an.
明年.过 一年 [míngnián. guò yīnián] Anul viitor. Într-un an.
Pentru un exemplu, citiți câteva propoziții folosind ani.
我 是 一 九 八 零 零 年 出生 的. [wó shì yī jiǔ bā líng nián chūshēng de] M-am născut în 1980.
Timpul anului în limba chineză este numit 秋节 [jìjié]
现在 是 春天 / 夏天 / 秋天 / 冬天 [xiànzaì SHI chūntiān / xiàtiān / qiūtiān / Dongtian] este primavara / vara / toamna / iarna.
我 永 是 冬天 / 夏天 有 休假. [wǒ yǒng shì dōngtiān / xiàtiān yǒu xiùjiǎ] Mereu merg în vacanță în timpul iernii / vară.
La întrebarea 什么 时候? [shénme shíhòu] Când? sunt posibile răspunsuri diferite. Le grupez de timp. În primul rând despre ceea ce se întâmplă acum și zi de zi:
Următoarele fraze indică trecutul:
昨天 [zuótiān] Ieri
昨天 早上 / 晚上 [zuótiān zǎoshàng / wǎnshàng] Ieri dimineața / seara
前天 [qiántiān] Cu o zi înainte de ieri
两 / 三 天 以前 [liǎng / sāntiān yǐ qián] Acum două / trei zile
去年 [qùnián] Anul trecut
很 dată以前 [hěn zǎo yǐ qián] De mult timp
不久 [bù jiǔ] Nu cu mult timp în urmă
Evenimentele viitoare pot fi raportate folosind următoarele fraze:
Mâine dimineața / seara Mâine dimineață / seara [mâine dimineață / seara]
后天 [hòutiān] Ziua de mâine
两 两 / 三天 [guò liǎng / sāntiān] Două sau trei zile mai târziu
休息 日 [xiùxī rì] În weekend
下个月 [xià gè yuè] Luna viitoare
明年 [míngnián] Anul viitor
今后 [jīnhòu] În viitor
不起 什么 时候 [bùqǐ shénme shíhòu] Într-o zi
很 快 就 [hén kuài jiù] În curând
Următoarele fraze despre sărbători și sfârșit de săptămână:
春节 时 [chūnjié shì] Festivalul de primăvară.
节日 的 时候 [jiérì de shíhòu] În zilele de sărbătoare.
每 周末 [měi zhōu mò] În weekend.
Articole similare
Trimiteți-le prietenilor: