A șasea cheie alchimică. Michael Maier. Tripus Aureus. Francfurt, 1618. Gravarea prezinta regula alchimic: „Nu Eniya născut fără putregai,“ referindu-se la cele două texte ale Noului Testament: „Dacă bobul de grâu, care cade în pământ și moare, rămâne singur, dar dacă moare, aduce multă roadă“ (Ioan 12: 24). „Ceea ce semeni nu este adus la viață, cu excepția faptului că mor. Și atunci când semeni nu este trupul viitorului, ci un grăunte, de grâu sau de alt Dumnezeu îi dă un trup ca el ...“ (1 Cor 15.36-38)
După cum vedem, Donn operează un element cuaternar elementar heraclitic. Filosoful grec, a învățat că „prima transformare a substanței: prin raliere - din foc în aer, iar al doilea - din aer în apă, iar al treilea - un rezultat al unității proporționale în continuare a apei în sol Pământului, la rândul său, se descompune și se topește, se întâmplă. prima diluare în apă, al doilea de apă în aer, iar al treilea și ultimul -. în foc " Această învățătură a fost acumulată de alchimie. De exemplu, în tratatul de contact menționat deja pe alchimie operativă - „Rosarium Philosophorum“ - citim: „Piatra conține cele patru elemente, atunci când produse de dizolvare, apa se numește primul element atunci când același lucru este produs de curățare a corpului, atunci avem de-a face cu al doilea element. numit terenul după terenul supus calcinării, se numește foc, iar când piatra se dizolvă din nou, atunci este deja în aer. " [536] La Donna amant conectat cu poetul, după moartea elementelor sale fac parte din ea. Reamintim, cu toate acestea, că misterul producției de Piatra Filozofală „este o combinație de elemente masculine și feminine, active și pasive ... și mai jos voi confirma din nou acest citat divers înțelepților“ - spune Edward Kelly. Urmat de „citat pad“ - Ascanius „compus căsătoria a doi ca soț și soție, de la care îmbrățișează apa de aur născut“. Avicenna „curăța individual soț și soție, astfel încât acestea să se alăture în absența străine, pentru că dacă nu le curățați, ei nu vor fi capabili să iubim unii pe alții prin conectarea acestor două naturi, vei primi natura pură și luminoasă.“ [537]
Cele patru elemente și etapele corespunzătoare ale procesului alchimic. De la stânga la dreapta: Pământ, Apă, Aer, Foc. Michael Maier. Tripus Aureus. Francfurt, 1618
Degradarea problemei alchimiei. Vulcanul lame, care stă alături de sicriul de cristal (acesta din urmă simbolizează Alembicul), subliniază: în această etapă a marei fapte, pur și simplu menținerea căldurii nu este suficientă. Johann Daniel Mylius. Filosofia reformata. Frankfurt, 1622
Bolta „canonic“ al alchimie - tratatul „Rosarium philosophorum“ ( „Rozariul (mătănii) filosofi“ una dintre primele printuri descrie cuplul regal copuleze în pat-lichid fluid, răspândit între explicației maluri abrupte și goale afirmă că „în timp ce Beye. [mare matern] a crescut de mai sus Gabritsiem și l-au închis în pântecele ei, astfel încât nu trebuie să fie văzut și ea a îmbrățișat Gabritsiya cu atâta iubire încât este complet absorbit prin natura sa, soluția la un atom „Urmatorul citat versete din Merkulina ..:
Candida mulier, și rubeo sit nupta marito,
Mox complexantur, complexa copulantur,
Per se solvuntur, per quoque conficuntur,
Ut duo qui fuerant unum cvasi corpore fiant.
[Dacă o soție albă este căsătorită cu un soț roșu,
Ei se încheie reciproc în îmbrățișări și îmbrățișând, copulând,
Se dizolvă reciproc, se îmbunătățesc reciproc,
Deci ei, cei doi, au devenit un singur corp] [538]
Rosarium filosophorum. În ediția: De Alchimia Opuscula complura veterum philosophorum. Frankfurt, 1550
Din acest compus de doi este hermafroditul alchimic. Și pe următoarea gravura în „filosofii Rozariului“ ne vedem același rege și regina, dar topit într-o singură creatură cu două capete, al căror drept corp - bărbați, și stânga - de sex feminin. Gravarea această imagine este precedată de titlul „PHILOSOPHORUM CONCEPTIOSEVPUTREfactio.“ - „o concepție filosofică sau degradare (degradare, descompunere).“ Adică moartea descrisă aici este o etapă intermediară, după care va urma o nouă viață. Inscripția sub sarcofag spune: "Aici, Împăratul și Regina sunt îngropați morți." / Sufletul se separă cu mare suferință ". Chiar și mai jos este vorba de Aristotel, rege al filozofilor:
Unqam vidi aliquod animatum crescere sine putrefacție,
nisi autem fiat putri dum în vanum erit opus alchimicum.
Nu am văzut niciodată nimic să crească, să nu putrezească în același timp, iar munca alchimică să fie în zadar, dacă materia însăși nu este putredită.
Rosarium filosophorum. În ediția: De Alchimia Opuscula complura veterum philosophorum. Frankfurt, 1550
Acest verset a devenit o parte a serviciului bisericii Taina Cununiei (nunta), în care preotul după inelele jurăminte și de schimb rostește următoarele cuvinte: Deci, ar trebui oamenii să-și iubească soțiile ca pe trupurile lor. El își iubește nevasta se iubește: pentru nici un om care încă urât trupul lui, ci îl hrănește și îl îngrijește cu drag, ca și Hristos Biserica, pentru că suntem membri ai corpului său, carne din carnea Lui și os din oasele lui. Din această cauză, trebuie să lăsăm pe tatăl și pe mama sa; și cei doi vor fi o carne. Acesta este un mare mister; dar vorbesc despre Hristos și despre Biserică. Cu toate acestea, lăsați pe fiecare dintre voi, în special. (Solfegierea Căsătoriei din Cartea de rugăciuni obișnuite (1662) (Tot așa trebuie să iubească și bărbații nevestele, ca pe propriile lor corpuri: cel care iubește soția se iubește pe sine pentru nici un om nu a urât vreodată trupul lui, ci îl hrănește și îl îngrijește cu drag, de asemenea. Hristos a face biserica, pentru că suntem membri ai corpului său, carne din carnea lui și os din oasele lui, prin urmare, va lăsa omul pe tatăl său și pe mama sa și se va lipi de nevasta sa, și cei doi vor fi un singur trup taina aceasta mare este .. eu vorbesc despre Hristos și biserică Toată lumea îi iubește soția ca pe sine, iar soția se teme de soțul ei.
Astfel, contextul în care „lucrări“ poem Donna, este mult mai largă decât doar ideea de elemente cuaternare ca fundament al lumii - vorbim despre alchimice magisteriului, și el a fost cel care stabilește cel mai mare poem tragic. Ca urmare a operațiunilor descrise, alchimistul primește dorința - o piatră. Dar eroul liric Donna nu "transmutează" deloc în creația perfectă. Cu moartea iubitului său, el se mișcă mai rapid spre apusul soarelui - pentru că acolo, dincolo de vedere, se așteaptă să se alăture ei. Donne nu traduce atât de mult versetele "Opus alchemicum", cât de multe îl resping, în detrimentul acestui fapt, creând o tragedie extrem de tensionată a poeziei. Și imagistica alchimică este aici doar un material pentru generarea unei metafore (vezi 58).
Trimiteți-le prietenilor: