Lisitsky, Eliezer Broderzon, Moischa. "Legenda Praga", sau mai oficial, dar puțin cunoscut printre numele "scribes" Sikhes Khulin (Conversație lumească).
În primăvara anului 1917 editura Moscova "Shamir" a publicat o carte neobișnuită - "Legenda Praga", o colecție de poezii de către M. Broderzon (1890-1956). Mai târziu, cartea a devenit legendară și a intrat în fondul de aur al renașterii artistice evreiești a secolului XX, deoarece decorat cu desene în stilul național Lazar Lissitzky! Aceste poezii scrise au fost în idiș - în multe feluri, un limbaj artificial, pe care snobii îl refeream cu dispreț ca jargon, dar despre care se vorbea populația evreiască din Rusia, Polonia, România. M. Broderson a fost tânăr și a fost sub influența puternică a viitorilor. Ulterior, va lucra în teatru și jurnalism, iar în timpul războiului va scrie o poezie "evrei", care a fost numită rechizitoriu împotriva hitlerismului. Textul reprodus prin metoda litografică nu a fost tipărit, ci a fost scris de caligraful-maestru. Paginile derulării sunt lucrări separate, valoroase - Lazar Lisitsky, decorate cu desene colorate de rimel și modele ornamentale în stilul național evreiesc. Delicioase multicolore plăcute ochiului. Unul din exemplarele acestei ediții rare este păstrat în Muzeul Bibliotecii de Stat din Rusia. Cea de-a doua poate fi găsită la Galeria de Stat Tretyakov. În exemplarul prezentat lui Sotheby's cazul de arcă a fost absent.
Într-un efort de a se elibera de balastul stereotipurilor vechi, tineri artiști evrei de la începutul secolului XX sunt de cotitură pentru a căuta un nou limbaj artistic, formale, „plastic“ bazele artei naționale, care ar putea exprima în mod adecvat viziunea lor asupra lumii. Respingând patrimoniul din generația mai în vârstă de artiști evrei, ei încearcă să găsească tradiția artistică națională „autentică“, care, pe această bază pentru a crea moderne „stil evreiesc“. În primul trimestru al secolului XX, au existat două puncte principale de vedere cu privire la originile și perspectivele noii arte evreiești. Primul este faptul că evreii sunt poporul „de Est“, moștenitorii civilizațiile antice din Orientul Mijlociu, și, prin urmare, baza pentru arta națională modernă ar trebui să ia arta popoarelor semitice antice (Asiria, Babilon) și Egipt. Acest concept a urmat, de exemplu, Lissitzky în unele din grafic sale timpurii functioneaza „perioada de Moscova“ (1917-1918). Deci, în colofonul «Sikhes khulin» ( «Idle Talk“, un alt nume - pentru «Praga legenda») M. Moișe Broderzon a declarat că sarcina artistului a fost în legătură cu stilul de ilustrare «stil» litere ebraice asiriene. Capacul de serie pentru imaginea mass-media „Societatea pentru muzică evreiască“ de evrei Suflare de șofarul, reliefuri asiriene stilizate și motive ornamentale de încadrare a paginii, imita sculpturi in piatra.
Broderzon, Moses (Moshe) este un poet, scriitor și dramaturg evreu, al cărui talent luminos a înflorit în urma revoluției rusești. El a locuit în Rusia și Polonia, a lucrat în idiș și, ca poet al avangardei, a adus o mare contribuție la dezvoltarea culturii evreiești.
Moise în tinerețe
Despre multe orașe din trecut erau legende, care au devenit o parte integrantă a imaginilor lor. Despre Praga, "magică", "mistică", "regală", astfel de legende sunt compuse din nenumărate numere. În acest caz, nu numai cehii au participat la crearea "mitologiei Praga". Trebuie remarcat faptul că Praga a fost pentru mult timp un "oraș de trei națiuni" - germani, cehi și evrei. În Praga a trăit o mare comunitate evreiască. A fost una dintre cele mai vechi din Europa Centrală. Menționarea comercianților - evrei care se tranzacționează pe piețele locale, găsim în documentele referitoare la mijlocul secolului al X-lea. Ca și în majoritatea orașelor creștine medievale, evreii din Praga nu puteau fi stabiliți în afara ghetoului. Legendele despre ghetoul din Praga s-au format atât în interiorul ghetoului, cât și în rândul populației cehe, iar mai târziu ghetoul în sine a devenit o legendă.
El Lissitzky creat pe baza lucrării lui Moise Moișe Broderzon publicație unică, „Legenda Praga“, încadrată sub forma unui sul Tora stilizat cu cordoane de brocart și plasate într-o bucată de lemn arca-capac, text negru și alb, cu o ligatură a literelor ebraice, de către un scrib profesionist, încadrată de un ornament de culoare fantezie .
Lodz și Varșovia. "Yung Yiddish" și "Halastra"
Rudele lui Moise. De la stânga la dreapta: Guta (sora),
Ella (nepoata fiicei lui Zigusha),
mama Sofya Lvovna, Sonia Landau - soția lui Zigush și sora laureatului Nobel, Lev Landau,
Bosa (fratele mijlociu)
Putem spune că în Lodz talentul lui Broderzon a înflorit:
"Suntem tineri, veseli,
mergeți pe calea necunoscută
o zi groaznică
și în groază noaptea
per aspera ad astra! "
Ideea de bază din spatele grupului a fost protestul tineresc împotriva tuturor fundațiilor și a tradițiilor - fără excepție. versetele halyastrovtsev este un amestec volatil de blocuri, și Maiakovski futuriști. Halyastrovtsy pus în scenă în Varșovia dimineți poetice, „Halyastra“ asamblează „matinee“ (prezentare - pentru a se opune fundațiilor comunitare - sunt întotdeauna a avut loc într-o sâmbătă dimineața, în paralel cu rugăciunea de dimineață în sinagogă) casa plină; au mers chiar și astfel de "bizon" literatura evreiască ca Sholem Asch, Der Nister, Julian Tuwim. Membrii grupului au lansat revista "Halystra". Prima ediție a „Halyastry“ a fost lansat în 1922 în Varșovia, al doilea - la Paris, în 1924. Varșovia evreiască a fost în acești ani, mai degrabă conservatoare, orașul Lodz, unde a trăit și a lucrat Moise și cu care a fost atât de strâns asociat, a fost destul de diferit - un nou-născut, comparativ cu termen lung și roca de bază de la Varșovia, cu populația evreiască sumbru, cu un amestec de culturi și principii de viață , cu o nouă industrie puternică în funcțiune. Există toate condițiile pentru dezvoltarea culturii și creativității de poeți și scriitori evrei.
Moise în anii '40
El însuși a trebuit să îndure o mulțime în viața lui. Chiar și în timpul primului război mondial, el sa ascuns de germani, ascuns în câteva mlaștini lângă Bialystok, a fost ajutat de o femeie necunoscută care a hrănit-o și a ascuns-o. Mi-a spus că era cu familia sa în mulțimea de refugiați, pe care germanii o conduceau. La un moment dat, germanii au ordonat tuturor să fugă, avertizând că cel care a părăsit ultima ar fi împușcat. Înainte de ochii soției și fiicei sale, germanii l-au pus în fața zidului, dar nu l-au împușcat, ci doar sa amuzat prin împușcarea siluetei sale pe perete. Poate de aceea tocmai urăsc germanii și nu putea să suporte chiar și sunetele discursului german. Mama mea, care era un internaționalist ardent și credea că nu există națiuni nepotrivite și bune și că erau oameni răi și buni, indiferent de naționalitate, era în dispută disperată cu el, dar era imposibil să-l convingi. Prin urmare, când în cel de-al doilea război mondial sa confruntat cu o alegere de unde să meargă la germani sau la Uniunea Sovietică, nu exista nicio alternativă pentru el - numai pentru Uniunea Sovietică. Și în timpul războiului sa aflat cu soția și fiica sa în Asia Centrală, în orașul Turtkul, care se afla în Karakalpakstan pe râul Syr Darya, unde mama și sora lui Guta au venit la el de la asediatul Leningrad.
Moise și mama lui
La sfârșitul războiului, ei au fost la Moscova, mai degrabă, în apropiere de Moscova, în cazul în care Karacharovo energic fiica lui Moise Anetka a găsit unele hambar să-l transforme în locuințe, în măsura în care este posibil, și acolo au stabilit. Moise a început să scrie pentru teatrul evreiesc, predat la școala de teatru. El era foarte familiarizat cu Mikhoels, era prieten cu Zuskin. Am păstrat un poster al piesei de „ajunul“ Teatrul Evreiesc M. Moișe Broderzon livrate în 1947, Benjamin Zuskin. În același timp, Zuskin a jucat rolul principal al lui Zorekh Zarkhi în joc. Soția lui Zuskin, Eda Berkovskaya, a jucat rolul principal al femeii. Aceasta este o piesă despre război. Sa spus că a făcut o impresie foarte puternică, publicul a strigat și nu a mers după o piesă de teatru.
Moise și Wolf Messing
În 1947, conform acordului de repatriere, evreilor polonezi li sa permis să se întoarcă în Polonia. Inițial, Moise, și el nu crede că autoritățile sovietice de pe teritoriul eliberat miile de cetățeni polonezi. Dar când repatrierea, el a început să recunoască gândul că oamenii obișnuiți să li se permită să plece, „masele întunecate“, dar în orice caz, nu intelectuali, scriitori și jurnaliști. „Și poți veni în minte - a spus el, apoi L. Lenemanu, prietenul său apropiat, care urma să fie repatriați - că scriitorii să li se permită să vină la Varșovia, și poate ieși și mai departe, pe care le-a spus și descrise în lumea adevărul adevărat , care a fost văzut în Uniunea Sovietică? " Moise a crezut că ei pur și simplu atras în capcana de a fi arestat la frontieră, și „nimeni nu va ști niciodată ce sa întâmplat cu oasele lor.“ „Contract-shmogovor - nu cred - de ce am vrut să nu-l lase din cauza faptului că eu -?“ Dușman al poporului „cu patru copite, și 10 de ani va fi doar a lor pentru mine ... Crezi că bătrâna mea mamă aprobat Oh, nu, nu pot risca! Apoi a venit la Leningrad și a consultat cu frații și mama sa. Îmi amintesc că au existat discuții și argumente încălzite. Se pare că el a vrut să-și asume riscul și du-te, dar cei doi frați, și tatăl meu și Bosya au fost puternic opus, ei erau pesimiști mari. Și, poate, nu au fost mai puțin îngrijorați de ei înșiși și de familiile lor. Oh, cât de greu era să ai rude în străinătate. Așa că Moise a hotărât să rămână, și fiica sa și soțul ei Anetka-Polul Adam și fiica mea Rosalie a decis să plece. Când au ajuns în Polonia, ei au continuat pe drum și s-au îndreptat către America. Aici a fost atent ascuns, a scris condițional că au mers la unchiul Misha. Misha Desk - fratele mamei lui Moise (bunica Sony), un om extraordinar de erudit și sa bucurat de respectul și admirația celorlalți și oameni aproape de el, a plecat în America după revoluție, iar familia nu a știut nimic despre el, chiar dacă el este în viață, dar ori au fost dure, și era prea periculos să fii interesat de o relație în străinătate. Scrisori Anetka a scris din America în Polonia și de acolo fratele soției lui Moise Sonja le trimite în Uniunea Sovietică.
Arestați și eliberați
Moise împreună cu soția sa Sonia (Sheine)
A doua ediție a poeziilor pentru copii AM Moișe Broderzon „Sihas Hulin“ „Secular (de zi cu zi) conversație“ despre Golemul din Praga, publicat la Moscova și în aceeași editură, în același 1917, Lissitzky proiectat, spre deosebire de prima ediție, suficient la fel ca editarea de carte pentru copii tradițional în capacul moale, iar textul de Tora scribul, am fost înconjurat de aceleași ilustrații mikroornamentalnymi ale prima ediție, inspirate de miniaturi și picturi ale sinagogi evreiești. Capacul cu gravură este sculptat pe linoleum, iar titlul, 15 bolnav. și colofonul sunt litografiate. 22,8h29,5 vezi. Ar trebui să fie o versiune simplificată a „Caprele“ pe piața antic este mult mai ieftin decât prima ediție.
Trimiteți-le prietenilor: