Este cunoscut pe scară largă se spune atribuit Wilhelm Keitel, criminal de război al Treilea Reich, care a fost executat de verdictul tribunalului de la Nuremberg, care tocmai ar fi reacționat pentru a vedea franceză, la momentul semnării predare germană. Este în această formă de „citate“ Wikipedia rus, referindu-se la un terț și o sursă rusă. Foarte adesea, această remarcă în RuNet creditat cu un alt nazist - Alfred Jodl. Chiar și la Peekaboo a fost cel puțin un post acest „citat“ în urmă cu 2-3 ani.
Să ne dăm seama cine a spus asta și dacă a spus ceva. Dacă afirmația este atribuită germanului, atunci hai să ne întoarcem la segmentul german al Internetului. În Wikipedia, nu există nici un citat în limba germană. Apropo, instanța germană recunoaște Wikipedia germană ca o sursă de dovezi. Apoi ne întoarcem la WikiChitatnik din Germania - există doar un citat în ea, dar nu este nici asta.
Extindeți căutarea. După ce am analizat mai multe variante ale presupusei frazări originale, am fost singurul care a găsit-o: "A fost, muri Franzosen auch? Die haben uns noch gefehlt!"
Pentru prima dată această frază apare în ziarul german Die Zeit, pe 8 mai 1970.
Din păcate, Google nu a putut deschide această pagină, scria că spun că se va întoarce în curând. Probleme aparent dificile, deoarece nu am multe articole pe site-ul lor. Se pare că Google nu a avut timp să salveze această pagină în memoria cache.
Nu am reușit să găsesc mai multe referințe scrise în limba germană, ceea ce, de acord, este cel puțin suspect. Probabilitatea că mitul: 99,99%.
Deci, deși povestea este frumoasă și "Platon este prietenul meu, dar adevărul este mai scump".
Din câte știu germană (aproape că nu știu):
Einem Journalisten mag es sein sunt admise, Unter bestimmten Voraussetzungen Tatsachen ein wenig auszuschm # xFC; cken oder zu versch # xF6; nern, Damit sie sich und LEICHTER Flie # xDF; Ender lesen - einem Wissenschaftler hingegen darf om es nicht nachsehen.
Un jurnalist poate înfrumuseța - dar omul de știință este inacceptabil.
Fraza apare, după cum am înțeles din post, nu numai într-un articol jurnalistic, ci și o carte despre istorie. Presupun că în carte el nu a permis atribuirea artistică personajelor istorice - pentru că o astfel de societate decentă pe cap nu este mângâiată.
La noi "istorici", de asemenea, pe freca un pachet, că astfel de prostii scrie.
Absolut. Dar această situație nu poate fi considerată izolată de mediul înconjurător. Este clar că o întreagă galaxie de "istorici" ruși nu are prea multe în comun cu omologii lor străini. Acestea din urmă adesea păcătuiesc și atunci când încearcă să ia în considerare aspecte legate, de exemplu, de URSS (având în vedere sărăcia evidentă a surselor), dar în acest caz este o chestiune a generalului german și se referă la Franța.
În general, o sută la sută adevăr, suntem puțin probabil să se cunoască (chiar dacă am scoate o alta sursa - care a spus că el nu poate fi fals, de exemplu, o expresie a inventat și a plecat în memoriile unuia dintre negociatori?), Dar ar trebui să fie remarcat câteva puncte:
1. KH. Jansen este mai mult un istoric decât un jurnalist.
2. Un citat se găsește în cartea despre istoria Germaniei.
P.S. Doar exprimați opinia mea, eu nu pretindeam adevărul;)
Extindeți sucursala 1
Kamrad, poate că nu suntem de acord cu Jansen, dar punctul nu este acest lucru :)
Nu-l critic pentru cunoștințele sale profesionale, dar nu am nici un motiv să-l cred a priori, toți oamenii și puțini oameni se vor abține de la rușine, să nu mai vorbim de un jurnalist, chiar de un istoric. Mi se pare extrem de suspicios că doar Keitel scrie despre Keitel. În plus, dintr-un motiv oarecare, nici o altă sursă germană nu se referă la Jansen. Poate cineva are o centură neagră în jurul Google și va putea găsi acest citat în cel puțin un alt text în limba germană, dar nu am reușit.
Articole similare
Trimiteți-le prietenilor: