1. Necesitatea stabilirii de legături. Pentru a depăși sentimentul de izolare de natură și de înstrăinare, toți oamenii trebuie să fie îngrijiți, îngrijiți pe cineva și asumați responsabilitatea pentru cineva. Modul ideal de comunicare cu lumea este prin "iubirea productivă", care îi ajută pe oameni să lucreze împreună și, în același timp, să-și mențină individualitatea. Dacă nu este satisfăcută necesitatea stabilirii legăturilor, oamenii devin narcisisti: își apără numai propriile interese egoiste și nu sunt în stare să aibă încredere în ceilalți.
2. Nevoia de depășire. Toți oamenii trebuie să își depășească natura pasivă a animalelor pentru a deveni creatori activi și creativi ai vieții lor. Soluția optimă pentru această nevoie este crearea. Lucrarea creației (idei, artă, valori materiale sau educația copiilor) le permite oamenilor să se ridice deasupra șanselor și pasivității existenței lor și astfel să obțină un sentiment de libertate și propria lor valoare. Incapacitatea de a satisface această nevoie vitală este cauza distrugerii.
3. Nevoia de rădăcini. Oamenii trebuie să se simtă ca o parte integrantă a lumii. Potrivit lui Fromm, această nevoie apare de la nașterea însăși atunci când legăturile biologice cu mama sunt rupte (Fromm, 1973). Până la sfârșitul copilăriei, fiecare persoană renunță la siguranța pe care o oferă îngrijirea părintească. În maturitatea târzie, fiecare persoană se confruntă cu realitatea despărțirii de viața însăși, când se apropie moartea. Prin urmare, pe tot parcursul vieții, oamenii simt nevoia de rădăcini, fundații, un sentiment de stabilitate și durabilitate asemănător cu un sentiment de securitate care în copilărie a dat o legătură cu mama. Dimpotrivă, cei care păstrează legăturile simbiotice cu părinții, cu casa sau cu comunitatea ca mijloc de a-și satisface nevoia de rădăcini nu sunt capabili să simtă integritatea și libertatea lor personală.
5. Nevoia unui sistem de opinii și devoțiune. În fine, conform lui Fromm, oamenii au nevoie de un suport stabil și constant pentru a explica complexitatea lumii. Acest sistem de orientare este un set de credințe care permit oamenilor să perceapă și să înțeleagă realitatea, fără de care s-ar găsi în mod constant într-un gol și incapabili de a acționa în mod intenționat. Fromm a subliniat importanța formării unei viziuni obiective și raționale asupra naturii și societății (Fromm, 1981). El a susținut că o abordare rațională este absolut necesară pentru a menține sănătatea, inclusiv sănătatea mintală.
Oamenii au nevoie, de asemenea, de obiectul devoțiunii, de a se dedica la ceva sau la cineva (scopul final sau Dumnezeu), care ar fi semnificația vieții pentru ei. O astfel de inițiere oferă o oportunitate de a depăși existența izolată și de a da viață semnificației.
<Фромм полагал, что религия часто обеспечивает людей опорной ориентацией, придающей смысл их жизни.>
Articole similare
Trimiteți-le prietenilor: