Depinde de modul în care cuvântul a fost împrumutat. Originea acestui cuvânt este chineză, dar în limba rusă a ajuns în pronunția chineză nordică ("cha") prin limbile turcice, din care a fost împrumutat practic neschimbată. În limbile europene (inclusiv în limba latină științifică), a venit din limba franceză, care a fost împrumutată în pronunția chinezilor chinezi ("te").
Aș dori să suplimentez răspunsul jar-ohty. Cuvântul „ceai“, într-adevăr a intrat în Rusia și Europa, în moduri diferite de a ne pe uscat in Siberia spre Europa - pe mare. Avem o băutură cunoscută sub numele de „ceai“, în țările europene - o variație pe tema „celor“ (ceai, ceai, te etc.). Dar punctul nu este aici în dialectele din nordul și sudul Chinei. Faptul că chinezii emit multe tipuri de ceai, fiecare are propriul nume: clasele superioare (ceai prima recoltare) este, de fapt, cha, mijloc (a doua recoltă) - min, ieftin (a treia colecție) - te, absolut gunoi - chuan .
În Rusia, a fost transportat transportul cha scump, deoarece transportul pe uscat a făcut posibilă protejarea ceaiului de umezeală și păstrarea calității sale originale. Europenii ceai transportate pe mare, pe atunci navele au fost nici un meci pentru prezent: în calele a căzut în apă de mare, care rulează umiditate șobolani a fost în baie. În astfel de condiții, pentru o jumătate de an de transport chiar și cha sa transformat în chuan. Prin urmare, clasa a treia a mers în Europa. Gustul său a fost, să-i spunem blând, nu foarte, așa că în Europa, ceaiul nu era popular, iar această situație persistă până în prezent, tk. locul ceaiului a luat cafea acolo. Singura excepție - Anglia, unde ceaiul a început să câștige popularitate, după care apare în mijlocul secolului al 19-lea, de mare viteză „mașini de tuns de ceai“ livrează marfă în Europa cât mai repede posibil și în condiții normale. Atunci europenii au început să vândă cha, dar cuvântul te-a intrat deja în limbile europene.
Ceai - acest cuvânt din India înseamnă și ceai. Dacă luăm în considerare faptul că sanscrită era limba corectă pentru hindi și alte limbi indiene, atunci poate era și limba slavilor. Undeva, am văzut un articol interesant despre un cercetător indian care a studiat sanscrita și a venit în localurile rusești. Deci, acolo a înțeles fără un interpret ce spunea bunicul antic, care, desigur, nu știa sanscrita.
Sanscrita nu era limba potrivită nici pentru slavi, nici pentru oricine altcineva decât actualii indieni, iar apoi, sub mare întrebare, este exact ceea ce este sanscrita. Un alt lucru este faptul că sanscrita din limbile cu o bogată tradiție literară este cea mai apropiată de limba ancestrală pre-indo-europeană.
În ceea ce privește savantului indian - el trebuie să fi studiat sanscrita pentru un motiv, și în complexul limbilor indo-europene, și nu a putut trece în sus un astfel de grup de limbă slavă arhaică ca ( „mai rău“, în acest sens, este doar Marea Baltică). - Acum 2 ani
Denumirea latinizată a ceaiului este TEA, respectiv țările care au adoptat alfabetul latin. a venit să fie numit în acest fel, de altfel, un alcaloid de cacao - teobromină - hrana zeilor, este de asemenea inclusă în ceai, nu întâmplător cu nouăsprezece optzeci și primul an al Ministerului de Interne al URSS a interzis toate algolnye băuturi în UI de URSS, ceaiul a fost de fapt el în băutură chifir vizibilă atât atunci.
Articole similare
-
Inel de logodna - "de ce seria este numită inel de logodnă", recenzii ale clienților
-
Adevărul descurajator este motivul pentru care un om este dispus să fie cu o singură femeie
Trimiteți-le prietenilor: