Procesul de arhivare a unei părți a dicționarului, de regulă, are loc treptat, prin urmare, din punctul de vedere al gradului său de uzură și al utilizării în vorbire, lexiconul nu este același. Este posibil, de exemplu, să puneți într-un singur rând astfel de cuvinte ca un răufăcător, o literatură, un confident, o revelație (gât), un hoț (hoț)? Desigur, nu. Frecvența utilizării și înțelegerii lor de la primul la ultimul cuvânt scade considerabil.
Vocabularul învechit - cuvinte care au plecat sau care părăsesc utilizarea activă. Ele sunt împărțite în două grupe: istorismele și arhismele. În centrul acestei diviziuni se află motivele pentru care vor ieși sau vor ieși din uz activ cuvinte.
Istorismul nu are sinonime în limba rusă modernă. Acest lucru se datorează faptului că realitățile în sine sunt depășite, pentru care aceste cuvinte au acționat ca nume. De exemplu, istorismului au fost următoarele cuvinte din „Adevărul rus“: tivun (oficial in Rusia antica), cuplu și veveritsa (numerar unități Rusia Kieveană) golovazhnya (masura de sare), Vira (răzbunare sângeroasă, iar mai târziu o amendă pentru junghiat) virnik (persoana care colectează virusul), etc.
Arhaisme - aceste cuvinte învechite care au ieșit de utilizare activă în legătură cu faptul că, în locul lor, nume nou apărut: naviga - naviga, Memoria - memorie, manie - o poruncă în zadar - în zadar, de aici - de aici. Principala lor diferență față de istoricism este prezența sinonimelor în limba rusă modernă.
Folosirea cuvintelor învechite în fiecare text ar trebui justificată.
Trimiteți-le prietenilor: