1.2. Motive pentru alegerea profesiei de viitor de elevi de liceu
Motif (din lat. Movere- puse în mișcare) poate fi definită ca obiect material sau ideale, care încurajează și se direcționează activitatea sau acțiunea pentru care acestea sunt realizate [16, p. 63]. Activitatea are întotdeauna un motiv (activitatea "nemotivată" - a cărei motivație este ascunsă de subiect sau de observatorul însuși). VS Merlin definește motivul ca motivație pentru o acțiune concretă în circumstanțe specifice [24, p. 191].
Pe lângă funcția de motivație și direcție a activității, motivul îndeplinește de asemenea o funcție de creare a sensului, comunicând un anumit sens personal scopurilor [16, p. 67]. Pe baza motivației, activitatea depinde adesea de eficacitatea și caracteristicile calitative ale cursului. Motivul în sine, ca regulă, nu este realizat. Se poate manifesta în colorarea emoțională a anumitor obiecte sau fenomene, sub forma unei reflectări a sensului lor personal.
Pentru psihologia internă recunoașterea incontestabilă a rolului conducător al conștiinței în activitatea umană, care împinge în mod deliberat scopul de propriul lor comportament și activitățile care decurg din motivele din spatele Înțelegând acțiunile lor și motivele lor pe bază. Înțelegem motivul ca un obiect material sau ideal care induce și direcționează activitatea sau actul pentru care sunt îndeplinite. În ceea ce privește corelarea conceptelor de "motiv" și "motivație" în prezent, cercetătorii nu au opinii comune. În prima motivație caz înțeleasă ca un set de motive (Platonov K.K.), al doilea - termenul „motivul“ are un sens mai restrâns și motivație nu se limitează doar la un set de activitate motive (IA Dzhidaryan). În cel de-al treilea caz, motivația este considerată un sistem complex, în care motivul este inclus doar ca unul dintre elementele structurale (VD Șadrikov). În studiul nostru, după V.D. Shadrikovym, considerată motivare din pozițiile structurale: motivația activității este un set de motive care induc și direcționează activitatea.
Din moment ce motivațiile nu sunt adesea realizate, cu excepția motivelor conștiente care au fost transformate de A.N. Leontief în scopuri-motive, este necesar să avem o idee despre modul în care se desfășoară activitatea. Motivul încurajează activitatea și scopul îl direcționează.
Scopul este imaginea conștientă a unui rezultat anticipat, la care este îndreptată acțiunea unei persoane. Imaginea rezultatului anticipat dobândește o forță de stimulare, devine obiectivul, începe să ghideze acțiunea și să determine alegerea posibilelor moduri de implementare, numai prin legătura cu un anumit motiv [35, p. 440].
Procesul de formare a țelurilor, adică formarea de motive pentru scopuri, nu este realizat în mod automat. Acesta este un proces complex, creativ, în funcție de abilitățile, cunoștințele și abilitățile unei persoane, de caracteristicile sale, de condițiile obiective ale desfășurării activității. Prin studierea scopurilor, se pot judeca schimbările în motive, despre natura aspirațiilor individului la un moment sau altul de autodeterminare profesională.
Astfel, motivul este motivul care duce la activitate, iar scopul este ceea ce o persoană urmărește să realizeze făcând un anumit loc de muncă.
Astfel, există o înțelegere a propriilor lor nevoi, ierarhia lor este construit, preferințele partajate, există interese care, în dinamica dezvoltării sale, se pot transforma in dependenta, valori de formă, motive desenate, obiective definite, studiem mediul extern, care va ajuta sau împiedica atingerea scopurilor. După aceasta, se ia o decizie pentru activitate, adică se produce autodeterminarea.
În elevii de liceu se nasc noi motive - profesionale - datorită dobândirii unei semnificații personale pentru elevii unor acțiuni realizate anterior ("mutarea motivului spre obiectiv"). Apariția unor motive profesionale înseamnă o restructurare fundamentală a sferei motivaționale a învățământului. Motivele profesionale încep să prevaleze în structura motivației.
1) prezintă: realitatea obiectivă și condițiile de activitate, cultura societății, conștiința de grup și comportamentul;
2) trecutul: istoria individului, propria sa experiență;
3) viitor: tendințele dezvoltării sociale, obiectivele personale, nivelul pretențiilor etc.
Primul loc în puterea de influență asupra autodeterminării profesionale a elevilor de liceu este ocupat de sfera relațiilor prietenești. Locul doi este ocupat de mass-media (cărți, ziare, reviste, filme, telecasturi). Locul al treilea este echipa pedagogică, profesorul de clasă, apoi profesorii de disciplină, directorul și directorul școlii. Locul al patrulea este influența familiei. Cea de-a cincea este pentru disciplinele de studiu, cu cât este mai mare performanța academică a studenților, cu atât mai puternică este influența subiecților asupra autodeterminării profesionale. Locul șase este munca extra-curriculară. Locul al șaptelea este organizarea. Locul opt este o muncă utilă și productivă din punct de vedere social. Locul al nouălea este lucrul extracurricular [28, p. 75].
motive, justifică clar și rezonabil oportunitatea alegerii acestei direcții de lucru;
motivația este fuzzy, nu suficient motivată;
motivația este incertă, nejustificată;
nu există o motivație motivată [32, p. 85].
În al doilea rând, printre motive este atractivitatea conținutului forței de muncă: capacitatea de a combina activitatea mentală și fizică, elementele de dragoste și creativitate în muncă etc.
Interesul material se află pe locul trei și într-o măsură mai mică influențează alegerea profesiei. Elevii subestimează stimulentul financiar pentru că nu intră în bugetul de acasă, iar părinții și profesorii nu arată întotdeauna importanța oportunităților economice de a răspunde diferitelor nevoi ale individului în societatea modernă.
Se remarcă motive egoiste și utilitare: dorința de a alege o profesie cu caracter facilitat de muncă, posibilitatea de a se deplasa în oraș etc.
La vârsta școlară mai înaintată, motivul cel mai puternic în alegerea unei profesii este atractivitatea conținutului muncii, rolul stimulentelor materiale crește. Motivele egoiste se schimba nesemnificativ.
Identificarea motivelor pentru alegerea unei profesii vă permite să aflați ce a determinat elevul să aleagă acest tip de muncă. Aceasta oferă o oportunitate de a clarifica atitudinea individului față de valori.
SS Bogdanovich [3] în studiul factorilor motivaționali ai alegerii profesiei în adolescență a arătat că:
alegere personală cât mai mult posibil datorită preferința pentru o anumită profesie pentru 74% dintre elevii de liceu și 91% dintre elevii care indică faptul că afișează independența tinerilor și dorința de a lua decizii fundamentale;
interesul material este important pentru 77% dintre elevii de liceu și 35% pentru studenți;
statutul social ca factor motivator este relevant pentru 49% dintre elevi și 49% dintre elevi;
procesul de muncă este esențial pentru 59% dintre elevii de liceu și 63% pentru studenți;
rezultatul muncii este important pentru 78% dintre elevi și 86% dintre elevi [3, c.22].
ID-ul Chechetin studiul orientărilor valorice ale tinerilor din mediul urban a arătat că 45% din „munca“ nu este inclusă în conceptul de „fericire“, și 27% din sfera de bază a intereselor vitale este în activitățile non-lucru. Comunicarea interpersonală are o valoare ridicată pentru tineri, dar 18% preferă o comunicare favorabilă favorabilă.
Viața modernă face ca cerințele calitative noi pentru absolvirea școlii să fie: pregătiți pentru autodeterminare, pentru auto-exprimare, activitate personală în alegerea unei căi profesionale. NI Orlyanskaya [27] subliniază că mulți liceeni nu sunt pregătiți pentru o nouă situație pe piața forței de muncă. Majoritatea au interese situaționale instabile în activitățile profesionale, nu știu cum să-și studieze oportunitățile individuale în funcție de profesia pe care o aleg și până la sfârșitul școlarizării, o mare parte dintre absolvenți nu au format planuri profesionale.
Numai câțiva studenți, potrivit AI. Hodakova, gândiți-vă serios la profesia lor și înțelegeți complexitatea procesului la alegere, adică. problema autodeterminării profesionale la nivelul conștiinței individuale nu este înțeleasă clar și constructiv [38].
Arta similara:
un nativ din Scoția. " Caracteristicile motivației pentru selecția profesională a studenților au fost împărțite în mai multe grupuri. venituri din activități profesionale. În dimensiunea socio-culturală, alegerea profesională reprezintă realizarea motivației pentru ascensiune.
Selectarea profesională a studenților universitari
Curs de lucru >> Psihologie
problema autodeterminării profesionale ............................... 2.1 Noțiunile de "autodeterminare profesională" și "alegere profesională" ................................................. 2.2.Modul de alegere a profesiei. motivația pentru evitarea problemelor motivând bunăstarea, motivând prestigiul.
Motivarea activităților profesionale ale mineri
Teză >> Psihologie
motivația activității profesionale a minerilor Noțiunea de motivație în psihologia modernă Caracteristici ale motivației pentru activități profesionale Caracteristicile profesionale. cu o motivație mare rezultată pentru realizarea unei game de sarcini de complexitate variată.
Motivația de auto-îmbunătățire profesională în studenții de formare a profesorilor Universități
Teză >> Psihologie
Nu predetermine o alegere profesională îndreptată strict. Unele și. activitate profesională 2) Dinamica succesului profesional 3) Succesul profesional al psihotehniei 4) Începerea activității profesionale 5) Nivelul de motivare și profesionalism.
Motivarea activităților profesionale
ordonând nevoile și alegerea celei mai bune modalități de realizare a statului. caracteristicile motivației ........................ Motivația și eficiența activității ..................... Motivația activității profesionale ........................ Teoriile de bază ale motivației pentru activitatea profesională.
Articole similare
Trimiteți-le prietenilor: