La prima educație sunt programator, am lucrat mult timp în specialitatea mea. Am fost interesat de situația lingvistică din lume de foarte mult timp. Timp de mai mult de 20 de ani, am citit lucrări pe această temă și, în cele din urmă, am decis să obțin un al doilea grad de "lingvistică". În timpul studiilor, m-am dus la Chuvashia pentru un eveniment organizat de esperantiștii locali. Atunci m-am interesat de situația lingvistică din Rusia, care este foarte puțin cunoscută în străinătate.
Curând am început să predau subiectul "Politica lingvistică" la Universitatea din Barcelona, dar nu am încetat să merg la Chuvashia. În timpul uneia dintre călătoriile sale, sa întâlnit cu soția lui viitoare și apoi sa mutat aici. În primul rând am lucrat la Facultatea de Limbi Străine la Universitatea de Stat din Cherepovets, numită după Iakovlev, ca lector - specialist în cultura franceză și spaniolă. Acum lucrez la CHGIGN în departamentul de sociologie din specialitatea mea - sociolingvistică. Studiez situația în care se găsește limbajul ceuvas.
În ce stare l-ai găsit?
Cel mai ciudat lucru pentru mine a fost că limbajul ciuvaș are statutul de limbă de stat, dar în practică nu este așa. Acest lucru ma uimit. Desigur, există limbi ale căror poziții sunt mult mai rele decât cea a lui Ciuvaș. Dar există și limbi regionale, situația cu care este o ordine de mărime mai bună. Ce este neobișnuit este faptul că limbile care sunt mai rele decât statul lor nu sunt limbile de stat, nu au aproape nici un sprijin din partea autorităților. În Chuvashia, în principiu, există un sprijin de stat pentru limba ciuvașă, dar are o eficiență zero. De aceea, am devenit interesată nu numai de situația lingvistică (evident, este rea), ci și de politica lingvistică - de a înțelege de ce se întâmplă acest lucru.
Când îi spui lui Cheboksary că soarta limbii cevașice provoacă frică, ei îl neagă de obicei. Să clarificăm ceea ce spui prin a spune că "limba ciuvașului este într-o stare proastă".
O condiție proastă este, de exemplu, faptul că mulți oameni din Ciuvaș nu își cunosc limba. Acest lucru se datorează faptului că oamenii care trăiesc în oraș vorbesc cu copii mai ales în limba rusă. De ce este așa - este necesar să studiem. În Chuvashia, 62% din populație trăiește în orașe. 80% dintre cetățenii din Chuvashia trăiesc în Cheboksary și Novocheboksarsk, iar această cotă crește. Cea mai mare parte a populației urbane este Cubaș. În același timp, în școlile urbane nu există un singur copil care să studieze în limba cevașă. Nu unul. Nu e normal.
În toată lumea, oamenii din orașe acționează ca un grup de referință. comportamentul lor este un model de imitare de către săteni. Prin urmare, cunoscând psihologia Chuvashes-ului urban, putem prezice comportamentul tuturor chuvasilor. Inclusiv acest lucru este valabil pentru ciuvașul din diasporă, deoarece pentru ei se află grupul de referință ceuvasul din Chuvashia.
Este altfel în Europa de Vest?
În alte țări europene există o serie de regiuni în care limbile locale au statut oficial. De exemplu, în Spania, este Catalonia, Valencia, Insulele Baleare, Țara Bascilor, Galicia, în Marea Britanie - Țara Galilor, Italia - Alto Adige, Valle d'Aosta. În aceste regiuni, mulți copii studiază în limba regională, iar în fiecare an devin din ce în ce mai mulți. Și aici totul este invers.
Și în Europa de Vest există o diferență în utilizarea limbilor regionale între rezidenții urbani și cei din mediul rural: în sat aceste limbi sunt vorbite bine, în oraș - mai rău. Acest decalaj există, probabil peste tot, dar nicăieri nu ajunge la o scară precum cea din Chuvashia - cel puțin nu am văzut nimic asemănător.
Un alt punct important - în alte țări, inițiativele de dezvoltare a limbilor regionale sunt adesea preluate de cetățeni înșiși. Și în Rusia și, în special, în Chuvashia, societatea civilă este foarte slab dezvoltată.
Aceasta este o întrebare separată: în ce măsură, în opinia dvs., societatea este responsabilă pentru situația lingvistică existentă și în ce măsură este statul?
Bineînțeles, în faptul că totul sa dovedit a fi, ei sunt de vină pentru ambele. În opinia mea, este evident că statul nu are un interes serios în rezolvarea problemelor limbilor regionale din Rusia. Pe de altă parte, sunt surprins de faptul că inteligența este inactivă și nu se ocupă de aceste chestiuni.
Sunt catalană, iar limba catalană a fost interzisă de zeci de ani. Dar societatea civilă s-a autoorganizat, a creat cercuri, dacă în școli nu era posibilă predarea copiilor în catalană. Chiar și în partea de limbă catalană din Franța, unde catalanul nu a fost interzis, dar nu avea sprijin de stat, au fost create școli private cu limbă catalană de instruire. Acest lucru a fost făcut cu banii catalanilor locali. În Chuvashia nu există un singur cerc lingvistic în afara școlilor.
Ei bine, să ne imaginăm că statul și, în special, autoritățile Republicii Cehuș au ascultat opinia sociolingvistică. Ce complex de măsuri, pe lângă crearea școlilor cu instruire în Cubaș, ar trebui să se facă exact prin structurile statului?
Mai întâi de toate, trebuie să ținem cont de faptul că schimbările trebuie să fie graduale, o abordare revoluționară nu este adecvată aici. Da, vrem să facem o mulțime, dar pașii noștri trebuie să fie bine planificați: începând de acum, trebuie să înțelegem ce vrem să avem în 20-30 de ani.
Dinamica situației cu limbajul ceuvas este foarte rău. Limba se pierde, este evident, poate fi ușor dovedită prin faptul că aveți date statistice la îndemână. Dar, pe de altă parte, în timp ce există un milion de oameni care vorbesc cuvașul. Cel puțin jumătate din populația din Chuvashia vorbește limba. Acesta este un indicator foarte bun, deoarece vorbitorii de limbi regionale sunt adesea o minoritate în regiunile lor. Și în Chuvashia puteți găsi totuși slujitorii care vorbesc limba ucraineană și profesorii care pot învăța limba. Avem un mare avantaj, dar după o generație nu va mai fi acolo.
Aș dori să subliniez încă o dată: este necesar să începeți schimbările acum. Este necesar să se introducă treptat predarea în limba cehușală în școli. Și limba în sine ar trebui să fie predată la nivelul adecvat în școală, dar acum nu. În plus, este necesar să informăm populația despre avantajul imens al bilingvismului. În Chuvashia, astfel de cunoștințe nu există. Chiar și profesorii din Chuvash nu știu despre avantajul cognitiv al copiilor care vorbesc două limbi.
Este mai probabil să avem opiniile opuse, conform cărora, dacă un copil studiază în mod activ cevașul, înseamnă că el va cunoaște mai rău limba rusă. În plus, populația rusă din Chuvashia, destul de numeroasă, consideră că limbajul ciuvaș este străin de sine și, prin urmare, este inutil. Cum să facem acest lucru?
De aceea trebuie să faceți totul treptat. La începutul anilor 1980, atunci când a venit la schimbarea în Țara Bascilor, este posibil ca limba de învățare elev: spaniolă numai, spaniolă și bască, sau numai în limba bască. Pe măsură ce disciplinele din școală au fost studiate, atât în limba spaniolă, cât și în limba bască, s-ar putea alege limba de instruire (acum situația este aceeași). Acum 30 de ani, marea majoritate a părinților - aproximativ 80% - au preferat învățarea exclusiv în limba spaniolă, pentru că nu era clar de ce necesită educația bască. Dar a devenit treptat clar că copiii care sunt educați în limba bască au o performanță academică mai bună în toate disciplinele, inclusiv în limba spaniolă.
În 30 de ani situația sa schimbat radical. Majoritatea covârșitoare a populației din Țara Bascilor preferă ca copiii să învețe în bască sau bască și în spaniolă. Doar 10% din respondenți aleg să studieze numai în limba spaniolă. Și chiar și printre oamenii de origine spaniolă, majoritatea vor să învețe în Basque. Acum, toată lumea înțelege că este necesară cunoașterea limbii regionale, deoarece în 30 de ani și-a consolidat în mod semnificativ pozițiile în societate. Cu toate acestea, cei care au studiat la școala bască nu au probleme cu spaniolii, așa cum o vorbesc adesea în viața de zi cu zi. Și copiii care au studiat în limba spaniolă cunosc foarte puțin limba bască. O astfel de evoluție a evenimentelor poate fi prezentată în Chuvashia, numai în locul limbii spaniole va fi rusă, iar în locul Bascului - Ciuvaș.
Este corect să spun că în republica noastră nu există practic o politică lingvistică?
Da, este practic inexistentă. Mai precis, lipsa de acțiune este, de asemenea, o politică.
Ce, în acest caz, poate face societatea civilă dacă se presupune că se va manifesta?
În primul rând, trebuie să remarcăm că situația din Rusia mi se pare ciudată ca străin, când problema pierderii sentimentului național este în prim plan. Lipsa limbajului este percepută ca o problemă secundară. Între timp, potrivit oamenilor de știință, oamenii care vorbesc despre Ciuvaș nu își pierd niciodată identitatea națională. Dacă poporul ciuvaș consideră că este mai important pentru ei să nu-și piardă naționalitatea, atunci mai întâi trebuie să își păstreze limba. Nu sunt ruși care să vorbească cuvașul. Ciuvaș, care devine rus, înainte ca acest lucru să piardă limba. Limba este nucleul naționalității.
Trebuie să creăm oportunități pentru transferul limbii în familie, de la generația mai înaintată la cea mai tânără. Sarcina numărul unu este de a face ca orașul Chuvashes să înceapă să vorbească cuvașul cu copiii și nepoții lor. În plus, în cazul în care nu există posibilitatea de a crea școli în limba cuibăresc, este necesar să se creeze un mediu (de exemplu, cercuri), unde copiii mici ar putea vorbi despre Ciuvaș. În orașele din Cuba există familii care vorbesc cu copiii din Cubaș, deși sunt foarte puțini, dar problema este că întreaga zi în afara căminului acești copii comunică în limba rusă și numai în limba rusă. În momentul în care intră în universitate, nu vor mai avea cunoștințele despre Ciuvaș, astfel încât să intre, spre exemplu, în specialitatea filologiei din Ciuvaș. Dacă studiați originea specialiștilor în limba ciuvașă, doar unul din 15 sa născut în oraș.
O altă problemă este calitatea cunoștințelor lingvistice. Oamenii care vorbesc, în principiu, limba cuba, comunică în mod constant în limba rusă. Prin urmare, ei nu au suficientă practică pentru a vorbi stilul cu stil neobișnuit. Ei au cunoștințele doar pentru a comunica în familie, dar nu pentru a vorbi despre probleme sociale, despre istorie, despre știință. Pentru a face acest lucru, ei nu au suficientă vocabulară, este imposibil să se exprime un gând. În consecință, calitatea vocabularului, a sintaxei și a morfologiei este redusă.
În plus, copiii din Chuvashia învață limba chuvash trei ore pe săptămână. Dar elevii nu au o scrisoare de pregătire într-o bună limbă cubaneză literară. Ceea ce fac cel mai mult este să învețe înțelegerea și să vorbească puțin. Acum nu există condiții pentru nașterea intelectualității cubaneze urbane, pentru că nu există școli vorbite de ciuvaș. Și statul nu dorește sau nu vrea să facă nimic pentru a schimba situația.
În rândul concetățenilor noștri, credința este larg răspândită, încât este necesar să se vorbească o limbă convenabilă pentru a vorbi, iar dacă o limbă se stinge, nu este nevoie să o salvați. Ce argumente pot aduce sociolingvisorii pentru a respinge această opinie?
Conservarea limbilor străine este importantă din diverse motive. În întreaga lume, avantajul copiilor care studiază mai multe limbi devine tot mai evident. În acest caz, a crea o educație bilingvă în Ciuvașă rusă și o sută de ori mai ușor decât în limba engleză și rusă, pentru că în Ciuvasia este foarte dificil de a găsi oameni care sunt fluent în limba engleză și pot fi bine predate această limbă.
În Catalonia și în Țara Bascilor există o vastă experiență de învățământ bilingv în limbile spaniolă și regională, iar acum încercăm să adăugăm în sistemul educațional oa treia limbă - engleza - încă o altă limbă de predare. Acest lucru este foarte dificil. Dar numai experiența deja realizată cu limbajul regional le permite să se facă. În Chuvashia există o oportunitate de a repeta această experiență. Și este aproape imposibil să se creeze educație bilingvă atât în limba rusă, cât și în limba engleză.
De ce esti interesat personal de supravietuirea limbii ceuvas?
Și eu aparțin unei minorități naționale și vreau să supraviețuiesc tradițiile poporului meu. Aceasta nu înseamnă că tradițiile trebuie păstrate, este necesară evoluția. Dar limba pentru mine este o parte specială a tradiției cu care am trăit mereu. Prin urmare, respect toate limbile.
Intervievat de Sandra Savgilda
- Héctor Alos și Font. Evaluarea politicii lingvistice în Chuvashia
Trimiteți-le prietenilor: