Idealismul absolut r

Idealismul absolut r

Acasă | Despre noi | feedback-ul

G. V. Hegel (1770-1831 gg.) - un reprezentant remarcabil al filosofiei clasice germane, numind sistemul său filosofic "idealismul absolut". Idealul absolut al lui Hegel este legat de dorința sa de a îmbrățișa întregul univers, întreaga lume spirituală și naturală, cu un singur concept. Un astfel de concept inițial în Hegel este "Idea Absolută". "Ideea Absolută" este mintea, gândirea, gândirea rezonabilă, este inițiativa sau substanța a tot ceea ce există. Criticând Kant pentru opoziția față de ei „lucru în sine“, „lucruri pentru noi“, pentru contrastul dintre subiect și obiect în procesul de cunoaștere, Hegel, principiul identității subiectului și a obiectului.







Potrivit lui Hegel - lumea reală, natura, oameni, societate, sunt alteritatea absolută a ideii spiritului absolut. Obiectul, fenomenul, este atît de firesc, atît de adevărat pe cît ei întruchipează ideea. "Numai ceea ce este o idee posedă să fie" [1].

În concepția sa filosofică, Hegel repetă părerile lui Platon cu lumea sa de idei și lumea reală, ca o umbră a lumii ideilor. Diferența dintre Hegel și Platon - în înțelegerea lumii ideilor și a spiritului absolut. Lumea ideilor lui Platon este eternă, neschimbată, perfectă. Ideea absolută a lui Hegel, spiritul absolut însuși se schimbă, se dezvoltă.

În dezvoltarea sa, Idea Absolută trece prin trei etape:

2. A doua etapă (natura) este înstrăinarea ideii absolute în natură, unde ideea este "sub formă de alteritate". Revenind la natura „idee absolută“, el însuși obiectivate, și prin aceasta sa înstrăinat de la adevăratul spirit și apare sub formă de sens finit, singularități corporale.







3. A treia etapă (spirit subiectiv, spirit obiectiv) - eliminarea ei înșiși ideile în societate, în istoria omenirii, în cazul în care „Ideea Absolută“ în sine își dă seama prin umane și, astfel, a revenit la el.

Un student poate folosi sursele [2; 5; 8].

În pregătirea unui răspuns la întrebarea dialectică a lui Hegel, elevul ar trebui să acorde atenție următoarelor prevederi:

3. A treia lege: negarea legii negării, dezvăluie relația dintre vechiul și noul și arată, de asemenea, direcția generală de dezvoltare. Această natură dialectică reprezintă unitatea celor trei puncte principale: depășirea vechii; continuitate și dezvoltare; aprobarea unui nou acord. Atunci când această evoluție nu se procedează într-o linie dreaptă și nu într-un cerc închis, ci o spirală, ca urmare a celui de al doilea refuz este ca și în cazul în care o revenire la starea inițială, ci pe o bază nouă.

În rezumat, se poate observa că Dialectica "este, în general, principiul fiecărei mișcări, a întregii energii și a întregii realități" [5; 9].

Un student poate folosi literatura [2; 6; 8].

În pregătirea răspunsului la întrebarea privind sistemul și metoda lui Hegel, studentul trebuie să acorde atenție următoarelor prevederi:

În mișcarea lui Hegel Ideea Absolută, și, în consecință, întreaga lume obiectivă are începutul și sfârșitul său, este închis într-un anumit interval. Hegel se dovedește că forma cea mai înaltă și sfârșitul Ideea Absolută, în cazul în care este conștientă de sine și toate au trecut calea și devine spirit absolut, este un sistem filozofic al lui Hegel. De acum încolo mișcarea ascendentă a ideii absolute și se oprește mișcarea în continuare a procesului, poate fi considerat ca un interval închis (metafizică) a unei simple repetare a ideii de distanța parcursă.

Într-o anumită contradicție cu sistemul este metoda dialectică a lui Hegel. Metoda dialectică implică luarea în considerare a tuturor fenomenelor și proceselor în interconectarea universală, interdependență și dezvoltare. Această metodă a fost găsită și în filosofia lui Hegel, însă numai Hegel a dat dialectica forma cea mai dezvoltată și cea mai perfectă. Potrivit lui Lenin, "dialectica lui Hegel este algebra oricărei revoluții".

Pentru a asimila mai bine materialul de mai sus, elevul poate folosi surse [3; 4].

1. Hegel, GV F. Știința logicii. în 3 tone / G. V. F. Hegel. - M. Mysl, 1971. - T. 3. - 760 p.







Articole similare

Trimiteți-le prietenilor: