O problemă extrem de importantă și complexă a relației dintre limbă și gândire este una din problemele centrale ale lingvisticii generale. Aceasta nu este doar o problemă teoretică profundă legată de întrebări generale de lingvistică. Având semnificație metodologică, ea determină direcțiile cercetării lingvistice și metodele ei. Astfel, el invadează multe probleme lingvistice specifice de semasiologie, lexicologie, morfologie și sintaxă.
Fiind la intersecția celor trei științe - lingvistică, filosofie și psihologie, această problemă ar trebui rezolvată prin eforturile comune ale acestor științe, care au loc de fapt. Cu toate acestea, într-un astfel de studiu multidimensional, există dezavantaje cunoscute. De regulă, cercetarea se desfășoară totuși într-o singură privință, în funcție de specialitatea cercetătorului. Aceasta este într-o oarecare măsură inevitabilă, deoarece este dificil să fii un lingvist, filozof și psiholog la fel de calificat. O altă trăsătură caracteristică a acestor studii este aceea că ele sunt implementate în multe moduri printr-o ordine speculativă și ca un fel de sarcină logică în care concluziile uneori precedă observația asupra faptelor. Între timp, știința modernă, în special psihologia, a acumulat o cantitate imensă de materiale și fapte experimentale, pe care ar fi greșit să le ignorăm în acest caz. În cele din urmă, luarea în considerare a acestei probleme<290>avem adesea un caracter foarte limitat, îngust. Deși versatilitatea sa este destul de evidentă, iar cercetarea are loc de fapt în direcții diferite, aceste direcții nu se apropie împreună, ci există independent unul de celălalt, constituind câteva probleme autonome.
Este evident că, într-un mic capitol, nu există nicio modalitate de a lua în considerare problema relației dintre limbă și gândire în ansamblul aspectelor sale și în problemele particulare. O astfel de încercare ar conduce fie la simplificarea sa și, în consecință, la denaturarea inevitabilă, fie la formularea dogmatică neîntemeiată a unui număr de dispoziții care trebuie luate în considerare. În discuția următoare, vor fi afectate numai unele și, cel mai probabil, cele mai relevante aspecte ale acestei probleme comune.<291>
1. Relația dintre limbă și gândire
2. Rolul limbajului în procesele cunoașterii
3. Conceptul și sensul lexical
5. Judecata si propunerea
Articole similare
-
Prin partiție este posibilă formarea a două sau mai multe site-uri independente de la un general
-
Prin împărțirea unei singure comune, se pot forma două sau mai multe secțiuni independente
-
Cunoașterea și problema interconectării realității, gândirii, logicii, limbii
Trimiteți-le prietenilor: