Nu dați vina pe nimeni, nu condamnați pe nimeni, nu disprețuiți nici cuvântul, nici gândul (Sf. Abba Isaia, 60, 8).
Dacă fratele tău te cheamă în timp ce ești ocupat cu lucrarea ta cu acul, grăbește-te să afli ce dorește și, lăsând munca ta, să-l ajuți (Sf. Abba Isaia, 60, 15).
Dacă gândul te luptă să-ți umili vecinul, gândește-te că Dumnezeu te va pune în mâinile dușmanilor tăi - și asta se va îndepărta de la tine (Sf. Abba Isaia, 60, 97).
Cu toate și în toate privințele, verbele Domnului trebuie păstrate cu credincioșie, fără a face nimic prin parțialitate (Sf. Vasile cel Mare, 7, 401).
Când bătrânii tăgăduiesc, ascultă înțelepții, au dragoste ca fiind egal, dau celor mai mici un sfat iubitor (Sf. Vasile cel Mare, 9, 53).
Să Puternică ajuta infirmi, harnic încuraja inima slabă, ons sobrietate învăluit de somn, sfaturi în mod constant furnizate nestatornic, își face cumpătat neglijent și dezordonat. (Sf. Efrem Sirul, 30, 123).
Dacă lucru dificil pe fratele tău, să împartă cu el lucrarea pe care merită să vă în ziua aceea de a auzi de la Domnul ceea ce ați făcut pentru un singur dintre acești frați ai mei, ai făcut pentru mine (cf. Mt 25, 40 ..) (Sf. Efrem ,. sirian 30, 153).
Nu-l ispiti pe fratele vostru, urmărindu-l cu ridiculizare, pentru ca el însuși să nu fie dat în nevoie, căci este scris: "Vedeți!" Cuvintele enervante nu vor fi salvate (Proverbe 19, 7) (Sf. Efrem Sirul, 30, 160).
Îți onorați pe fratele tău înaintea cunoștințelor lui și fii onorabil înaintea Domnului (Sf. Efraim, Syrian, 30, 179).
Cine vecin supărat că-l excită la iritație și pacificator - binecuvântat, căci a lor va fi chemat Fiul lui Dumnezeu (cf. Mt 5: 9) (Sf. Efrem Sirul, 30, 180.)..
Oricine râde de vecinul său, așa cum a fost, îl calomniează și calomnia urăsc pe Dumnezeu și pe popor (Sf. Efraim Sirianul, 30, 180).
Vorbește cuvântul de mângâiere sufletului neglijent, iar Domnul îți va întări inima (Sf. Efraim Sirianul, 30, 183).
Nu-ți împovăra pe fratele tău, căci dacă <и> nu veți pune povara asupra vitelor voastre, va fi pe jumătate (Sf. Efraim Sirianul, 30. 185).
Să ne mângâiem unii pe alții, iubiți; ne vom sluji unii pe alții, ne vom învăța pe ceilalți frica de Domnul, până când vom ajunge la piatra vieții (Sf. Efraim Sirianul, 30, 188).
Eliberați-vă pe fratele vostru de păcat și Domnul vă va elibera în ziua mâniei (Sf. Efraim, Syrian, 30, 205).
Nu vă atacați pe fratele vostru în ziua durerii sale și nu adăugați o nouă suferință suferinței sale spirituale (Sf. Efraim Sirianul, 30, 208).
Grefierul ar trebui să slujească ca Domn, de la care El va primi răsplata, și nu ca oamenii; și cel căruia îi slujește trebuie să se comporte într-un mod umil, cum i-ar fi slujit Domnul (Sf. Efraim Sirianul, 30, 210).
Nu râde de amar, nu se bucură, văzând corupe, pentru a nu fi supărat pe tine, și să nu fie lăsat fără protecția tine în ziua necazului. (Sf. Efrem Sirul, 30, 211).
O persoană necinstiți spionează vecinul său și oricine umblă în lumină nu se oprește din gândire într-un mod rău (Sf. Efraim Sirian, 30, 212).
Nu fi dezgustat de om, ca să nu-L furi pe Creatorul lui (Sf. Efraim Sirianul, 30, 375).
Acesta trebuie să dobândească iubirea din inima tuturor oamenilor, dar mai ales a credinței, și adversarii și oamenii de frig voluptoase și răcoarea au încă cunoștințe, castitate și pace, pentru că apostolul spune, robul Domnului nu este svaritisya propriu-zis, dar în liniște pentru toată lumea, profesor <и> blândețe. (2 Timotei 2, 24) (Sf. Efraim, Syrian, 31, 225).
În favoarea lor, nu fiți parțiali și nu încurajați-vă ură împotriva voastră (Sf. Efraim Sirian, 31, 630).
Trebuie să fim mângâiați și îndemnați, mai ales în timpul ispitelor, să scăpăm cu adevărat de sclavia amară a păcatului și de chinul diavolului. (Sf. Efraim Sirianul, 32, 49).
Dacă ni se poruncește să credem sufletul reciproc, cât mai suntem obligați să furnizeze reciproc ascultare și smerenie să devină imitatori ai lui Dumnezeu. (Sf. Efrem Sirul, 32, 279).
Dacă fratele tău este supărat pe tine, atunci Domnul este supărat pe tine. Și dacă vii la termeni cu fratele său vâlcea, apoi împăcat cu Domnul și durerea ta. Dacă vă percepeți pe fratele vostru, veți vedea și pe Domnul vostru. Deci, să se împace cu El în fața injurii, l-ai făcut în fața trist, l-au vizitat în fața bolnavilor, în fața lui foame umflati. În fața călătorului obosit pregătit pentru el un pat moale, se spală picioarele, el l-au pus pe primul loc pentru masa lor, El a rupt pâinea lui și să-l, și l-au dat paharul. El a fost mult mai mare dragoste tine, apă învățat, a sfințit-o și spală-l mint tău spulberată în tine Trupul și Sângele Său te-a dat să bea. (Sf. Efrem Sirul, 33, 212).
Măsurile lui Dumnezeu se egalizează cu măsurile noastre: ceea ce măsuram aici unul cu celălalt, și acesta este Marele Dumnezeu care dă oamenilor (Sf. Grigorie Teologul, 15, 346).
Ceea ce nu vrei să tolerezi de la altul, tu nu vrei să faci altcuiva (Sf. Grigorie Teologul, 15, 364).
Judecătorul, cu aceeași strictețe, cere de la noi (mântuirea) mântuirea atât a vecinilor noștri cât și a celor ai noștri (Sf. Ioan Gură de Aur, 45, 80).
Dumnezeu a creat pe om nu ca să beneficieze numai pe el însuși, ci și pe mulți alții (Sf. Ioan Gură de Aur, 45, 81).
Și cine a adus talent este pedepsit nu pentru că el a neglijat ceva propriu, ci pentru că nu-i pasă de mântuirea vecinilor săi (Sf. Ioan Gură de Aur, 45, 81).
Cu cât sunteți mai puternici, cu atât mai corect ar fi să vă sprijiniți pe cei mai slabi (Sf. Ioan Gură de Aur, 45, 254).
Dacă tu, considerându-te tare, disprețuiești infirmitatea altui, atunci vei fi supus pedepsirii duble și pentru că nu l-ai protejat și pentru că avea o mare putere pentru a-și proteja. (Sf. Ioan Gură de Aur, 45, 254).
Dacă cineva vrea să aibă grijă de El <Богу>, apoi lăsați-i să aibă grijă de acestea <словесных> oaie, să caute binele comun, să se îngrijească de frații săi: nu există o faptă mai prețioasă decât aceasta înaintea lui Dumnezeu (Sf. Ioan Gură de Aur, 45, 550).
Nu există altă mărturie și semn de credință și dragoste pentru Hristos, precum îngrijirea fraților și grija pentru mântuirea lor (Sf. Ioan Gură de Aur, 45, 551).
Chiar dacă voi înșivă rămâneți curat și nevinovat, dar nu vă multiplicați talentul și nu vă muriți pe fratele vostru, nu vă veți întoarce la mântuire, atunci veți suferi la fel cu <евангельским> Sclavul este soarta (Sf. Ioan Gură de Aur, 45, 690).
Chiar dacă cineva a distribuit mii de bani, nu va face așa de mult ca cel care salvează sufletul, conduce din eroare și conduce la evlavie (Sf. Ioan Gură de Aur, 45, 728).
Nimeni nu poate să-și corecteze faptele, să nu-și iubească vecinul și să nu se îngrijească de mântuirea lui (Sf. Ioan Gură de Aur, 45, 740).
Nu este doar să avertizeze înainte de păcat, ci și să dea mâna după cădere (Sf. Ioan Gură de Aur, 45, 743).
Ce se va întâmpla cu noi iertare iubit, și ce justificare dacă un demon cu furie acționează împotriva noastră, și vom ajunge la o mică parte dintr-un astfel de zel pentru mântuirea fraților noștri, pe lângă faptul că Dumnezeu ca asistentul lui? (Sf. Ioan Gură de Aur, 45, 782).
Trebuie să-i avertizăm în mod constant și în mod constant și prietenos pe frații noștri neglijenți, chiar dacă nu a fost folositor să-i îndemne (Sf. Ioan Gură de Aur, 45, 785).
Nu lăsați niciodată pe cei căzuți <братьев>, chiar dacă am știut în prealabil că nu ne vor asculta (Sf. Ioan Gură de Aur, 45, 785).
Mare este răsplata pentru cei care îi îngrijesc pe frați, iar pedeapsa este foarte mare, nu îngrijorătoare și neglijentă cu privire la mântuirea lor (Sf. Ioan Hrisostom, 47, 140).
Niciodată nu vom face nimic care ne-ar strica vreodată vecinul. Acest lucru crește și păcatul și ne pregătește mai greu pentru pedeapsă (Sf. Ioan Gură de Aur, 48, 51).
Vecinul meu nu este atat de mult apropiat de mine prin rudenie, ci unul care recunoaste pe acelasi Tatal cu mine si are o comuniune in aceeasi masa; această relație este mai puternică decât rudenia, la fel ca diferența moralității, ceea ce duce la alienare mult mai mult decât diferența de origine (Sf. Ioan Gură de Aur, 49, 516).
Nu este nimic mai rece decât un creștin care nu-i pasă de mântuirea altora (Sf. Ioan Gură de Aur, 53, 197).
Preferând un altul, vă salutați, devenind vrednic de o mai mare onoare; Să ne dăm întotdeauna prioritate celorlalți (Sf. Ioan Gură de Aur, 53, 557).
Pe măsură ce îi ofensăm pe vecinii noștri, ne jignim, astfel încât, beneficiind de acestea, vom fi buni pentru noi înșine (Sf. Ioan Gură de Aur, 55, 343).
Un suflet cu adevărat mare nu este predispus să gândească (despre sine) de plăcerea proprie, ci să aibă grijă (mântuirea) altora (Sf. Ioan Gură de Aur, 55, 420).
Dacă suntem membri unul altuia, mântuirea vecinului nu-l privează numai pe el, ci întregul trup și necazul vecinului nu se limitează doar la ele, ci și la tot răul (Sf. Ioan Gură de Aur, 55, 804).
Ce dorim să primim de la Dumnezeu, trebuie să-i dăm mai întâi vecinilor noștri și, dacă îl lepădem de acest vecin, cum vrem să primim același lucru de la Dumnezeu? (Sf. Ioan Gură de Aur, 55, 902).
Să nu lași pe nimeni. nu pune plăcere peste mântuirea aproapelui său (Sf. Ioan Gură de Aur, 56, 194).
Iubitorule de oameni, Dumnezeul nostru, care doresc să se conecteze toate legăturile reciproce, preaiubiților, investit în afacerile umane, o lege care beneficiază de o legătură în mod necesar în beneficiul altora. (Sf. Ioan Gură de Aur, 56, 471).
Dacă Hristos, fiind Dumnezeu, ca părtaș al ființei divine inefabil, a luat Crucea și a suferit totul aparte pentru om, pentru noi și pentru mântuirea noastră, care nu este necesară pentru a ne furniza cu privire la cei care au la fel cu noi natura și esența membrilor noștri, iskhitit să-i din ghearele diavolului și ca rezultat calea virtuții? (Sf. Ioan Gură de Aur, 56, 517).
Vrei să-ți repari fratele? Vărsați lacrimi, rugați-vă lui Dumnezeu; Fa-l îndemnare singur, da sfaturi, convingere, arată dragostea de păcat, atunci să-l convingă că l-ai aminti de păcat, nu dintr-o dorință de a bate joc și boleznuya și să aibă grijă de ea; Țineți-i picioarele, sărutați-vă brațele, să nu vă fie rușine dacă vreți cu adevărat să-l vindecați. Atât de des fac medicii și sărutările și cajolingurile convingă pacienții capricioși să ia un remediu de salvare. Cel puțin ar trebui să mori pentru fratele admonestarea, nu se tem: va fi pentru tine martiriului (Sf. Ioan Gură de Aur, 56, 519.).
Când vezi că fratele tău e pe moarte, nu-l împiedica să-l spovedesc; și chiar dacă te-a reproșat, chiar ai insultat, chiar a amenințat că ai devenit dușmanul tău sau ai amenințat cu altceva, ia totul cu curaj pentru a-și atinge mântuirea. Dacă el devine dușmanul vostru, atunci Dumnezeu va fi prietenul vostru și vă va răsplăti în Ziua Judecății de Apoi cu mari binecuvântări. Marele bine - să simpatizeze cu oprimate de sărăcie, dar nu există nici o altă, cum să elibereze de eroare, pentru că nu există nimic suflet echivalent și chiar întreaga lume nu este în valoare de ea (Sf. Ioan Gură de Aur, 56, 520.).
Când trebuie să-ți corectezi fratele, nu renunța, chiar dacă ar trebui să-ți sacrifici viața. Domnul nostru a murit pentru noi și nu veți mai rosti vreun cuvânt? Și ce fel de iertare ai, ce scuză? În timp ce stați cu îndrăzneală, spuneți-mi înainte de Scaunul Judecății lui Hristos, privindu-mă indiferent la moartea a sufletelor atât de multe.
Dacă ați fi văzut cum o persoană condamnată legal a fost condusă la executare și ați fi putut elibera din mâinile călăului, ați fi făcut totul ca să-l salvați de executare? Între timp, văzându-l pe fratele său, nu atras de călăul, ci de diavol în groapa de pierzare, nu vreți să-i dați nici sfat să-l scoateți de la această fiară crudă? (Sf. Ioan Gură de Aur, 56, 522).
Atunci vă veți îngriji mai mult pentru binele vostru atunci când îl căutați în ceea ce este util pentru aproapele vostru (Sf. Ioan Gură de Aur, 56, 545).
Tu, fiind o persoană inteligentă. nici măcar nu imiți fiarele în atitudinea voastră față de poporul tribal, dar vă ofensează și vă devorează pe fratele vostru. Și decât vei putea să te justifici? Nu vedeți albinele a căror mâncare este mâncată de sănătatea ambilor regi și a oamenilor obișnuiți, ca și cum nu o salvează de moarte dacă face rău și moare cu o înțepătură. În exemplul ei, învață să nu-i chinui pe alții - pentru că noi înșine primim moartea de la acest lucru (Sf. Ioan Gură de Aur, 56, 597).
Fiind un infractor, nu îi rănește pe alții, ci pe el însuși, cu atât mai precis cel care construiește intrigi la vecinul său se distruge (Sf. Ioan Gură de Aur, 56, 607).
Ar trebui să avem grijă unul de celălalt atât de mult, cum să avem grijă de noi înșine și să-i cruțem pe vecinii noștri, la fel ca și Dumnezeu (Sf. Ioan Gură de Aur, 56, 622).
A domina pasiunile proprii este departe de o astfel de faptă încât să cucerească furia altora, să stingă inima care arde cu furie, să facă o astfel de tăcere dintr-o astfel de furtună și să umple ochii cu care se confruntă <зло>, lacrimi fierbinți (Sf. Ioan Gură de Aur, 56, 740).
Cât de mult ar fi mai bine pentru voi să vă slăbiți pe voi și să lăsați pe alții să meargă mai departe decât pe înălțime (munte), pentru a vedea cum muri frații? (Sf. Ioan Gură de Aur, 56, 703).
În cazul în care <ближнего> acceptați ca Hristos, nu veți bâlbâi și nici nu vă veți fi rușinați, ci mai degrabă o înălțați, dar dacă nu acceptați ca Hristos, nu veți accepta (Sf. Ioan Gură de Aur, 56, 1327).
Preferi cel mai bine vecinii tăi care au nevoie și nu-i dai seama de el (Sf. Isidore Pelusiot, 63, 29).
Plângeți pentru păcătos, când reușește, pentru că se întinde sabia dreptății (Sf. Nil Sinai, 70, 240).
Este mai bine să te rogi cu respect față de vecin, decât să o denunți în toate păcatele (Sf. Marcu Apostolul, 67, 20).
Cuvinte bune polzovat întrebări, ci mai degrabă de a le ajuta în rugăciune și virtute, pentru că de acum trecut aduce la Dumnezeu și pe aproapele ajutându-se spodoblyayas de ajutor. (Sf. Marcu Ascetul, 85, 569).
Când vă întâlniți pe aproapele vostru, forțați-l să îl onorați peste măsura lui (Sf. Isaac Sirianul, 59, 303).
Toată lumea nu se îngrijește de singurul lucru util pentru el, ci și de ceea ce este util tuturor celor care trăiesc cu el (Sf. Simeon Noul Teolog, 74, 99).
Se acoperă mai bine toamna vecin, în cazul în care nu face nici un rău altora, să nu fie la fel ca Ham și Sem și Iafet, și demn de a binecuvântări. (Sf. Grigorie Palama, 89, 289).
Acordați-vă respect vecinului vostru ca imagine a lui Dumnezeu, reverență în sufletul vostru, invizibilă pentru ceilalți, manifestată numai pentru conștiința voastră (Sf. Ignațiu Brianchaninov, 38, 127).
Țineți-vă conștiința față de vecinul vostru: nu vă mulțumiți cu un aspect al comportamentului față de vecinii voștri (Sf. Ignațiu Brianchaninov, 38, 371).
Văzând lipsa vecinului, ai milă de vecinul tău: e rândul tău! Slăbiciunea pe care o vedeți astăzi în ea, mâine poate deveni infirmitatea voastră (Sf. Ignațiu Brianchaninov, 38, 412).
Fiecare creștin ortodox, dacă vrea să se mute de la viață la viață neglijent atent dacă el vrea să facă propria lui mântuire trebuie, în primul rând, să acorde o atenție la relația lor cu vecinul. (Sf. Ignatie Breanceaninov, 39, 340).
Dacă vrei să fii credincios, un fiu zelos al Bisericii Ortodoxe, atunci atingi acest lucru prin îndeplinirea poruncilor Evangheliei cu privire la vecinul tău (Sf. Ignațiu Brianchaninov, 43, 277).
Ați găsit o eroare în text? Selectați-l cu mouse-ul și apăsați Ctrl + Enter
Trimiteți-le prietenilor: