Albul general Fyodor Voronin, unul dintre liderii ROVS, locuiește la Paris și într-o casă suburbană cu soția sa, femeia grecească Arsinoe, un artist amator. Arsinoe întâlnește noi vecini - profesor de limba greacă și latină Jeanine și soțul ei, profesorul comunist André, și pictează un portret al fiicei lor. În cursul convorbirilor cu soțul ei, o persoană foarte informat implicată în activități de informații, Arsinoe descoperă treptat că unele dintre enunțurile sale ciudate și acțiuni și recenzii favorabile despre schimbarile din politica puterii sovietice sunt pline de mai mult.
După răpirea președintelui ROVS, generalul Dobrinsky, Voronin, al cărui rol în această chestiune rămâne pentru soția sa nu este destul de clar, dispare din Paris. Ea însăși primește zece ani de complicitate, în ciuda lipsei de dovezi directe, și moare în 1940 în închisoare după amputarea piciorului. Epilogul filmului are loc în 1943 în Parisul ocupat. După arestarea homeowner, într-o clădire care este sediul central al EMRO, poliția germană și franceză a găsit în pereții unei rețele de dispozitive de ascultare, permițând Voronin să clarifice circumstanțele evadării. Potrivit comisarului poliției din Paris, trădător, care după eșecul de inutile au fost eliminate de către stăpânii lor roșii în închisoarea de la Barcelona, în cazul în care execuții au fost efectuate și comuniștii, Stalin neloial.
Criticii au reținut filmul. Spre deosebire de cel precedent, "antirevoluționarul" # 91; 1 # 93; picturile ("The Englishwoman and the Duke"), care au expus una dintre temele centrale ale mitologiei naționale-patriotice franceze într-o lumină neplăcută și ironică și, prin urmare, au provocat o mare indignare # 91; 2 # 93; # 91; 3 # 93; banda "Triple Agent" este dedicată unui episod istoric exotic și puțin cunoscut.
Romer însuși, care a avut una dintre cele mai vii amintiri ale tinereții sale asociate cu Expoziția Mondială, unde pavilioanele Germaniei și URSS, "două puteri totalitare pompos, se aflau în fața celuilalt" # 91; 3 # 93; numit pictura "cea mai lungă dintre lucrările sale", pe care The Guardian o consideră un moment remarcabil, deoarece majoritatea filmelor regizorului sunt construite pe dialoguri lungi # 91; 3 # 93;
În film, nu există aproape nicio acțiune, deoarece Romer a refuzat în mod deliberat să descrie în mod direct activitatea de spionaj a protagonistului # 91; 3 # 93; care i-au permis să creeze o atmosferă caracteristică "romer" de incertitudine și ambiguitate. În acest sens, criticul compară munca penultima a lui Romer cu romanele târzii lui Henry James. unde nu pot fi considerate fiabile interpretări ale cuvintelor și acțiunilor personajelor # 91; 3 # 93;
Recenzorii au remarcat, de asemenea, decizia scenică a imaginii - planurile frontale directe, permițând spectatorului să apară ca și cum ar fi între două personaje, # 91; 4 # 93;
În general, gama de recenzii variază de la o neînțelegere directă a ceea ce se întâmplă pe ecran (și alb, Frontul popular și Spania - este greu să urmezi totul și, în general, "o mulțime de bâlbâi"), # 91; 5 # 93; la încântarea unei decizii stilistice ("un film spion fără acțiune, o tragedie de dragoste bazată pe un singur cuvânt"), # 91; 6 # 93;
Fanii francezi ai regizorului, de asemenea, nu au putut să nu rețină apariția în filmul "farmecului și atingerii lui Pauline" din filmul din 1983 - Amanda Langle. considerată o actriță predominant "romer". un rol mic care animă în mod semnificativ statuarea generală a imaginii # 91; 1 # 93;
- "Cântarea muncitorilor tineri" (Chanson des jeunes travailleurs); cuvintele franceze ale lui Jean Perret, spectacolul Corului folcloric din Paris
- Cvartetul de coarde № 8
- "Cântecul despre întâmplarea" (La Rencontre); Cuvintele franceze ale lui Vladimir Kominov
Chirie și nominalizări
Interviu cu istoricul Nicola Vert și nepoata generalului Skoblin, Irene Skoblin. a jucat în două filme Romer și sa angajat în căutări istorice pentru crearea "Triple Agent" # 91; 7 # 93; a fost atașat sub forma unui film documentar "The Miller-Skoblin" (L'Affaire Miller-Skobline) ca bonus pentru DVD # 91; 8 # 93;
Scrie o recenzie pentru "Triple Agent"
notițe
literatură
Un fragment care caracterizează agentul triplu
Ofițerii voiau să plece, dar prințul Andrew, de parcă nu dorea să rămână față în față cu prietenul său, îi invita să stea și să bea ceai. S-au dat bănci și ceai. Ofițerii au privit cu admirație la cifra groasă și imensă a lui Pierre și i-au ascultat poveștile despre Moscova și despre locația trupelor noastre, pe care a reușit să le călătorească. Prințul Andrew tăcea, iar fața lui era atât de neplăcută încât Pierre se îndrepta mai mult spre comandantul de batalion bunnic Timokhin decât spre Bolkonsky.
- Deci înțelegi tot aranjamentul trupelor? Prințul Andrey a fost întrerupt.
- Da, așa cum? A spus Pierre. "Ca om non-militar, nu pot spune suficient, dar înțeleg încă situația generală."
- Eh bien, vous etes plus avance que qui cela soit, [Așa că știi mai mult decât oricine altcineva] - a spus prințul Andrew.
- A! Pierre spuse cu o expresie nedumerită, uitându-se peste ochelarii de la Prince Andrew. - Ei bine, cum spui despre numirea lui Kutuzov? El a spus.
"Am fost foarte mulțumită de această programare, asta-i tot ce știu", a spus prințul Andrew.
- Și spune-mi ce părere ai despre Barclay de Tolly? În Moscova, Dumnezeu știe ce au spus despre el. Cum îl judecați?
"Întreabă-le", a spus prințul Andrew, îndreptându-se către ofițeri.
Pierre, cu un zâmbet condescendent de întrebare, cu care se întoarse involuntar la Timokhin, se uită la el.
- Ai văzut lumina, excelența voastră, ca un om deosebit, spuse Timokhin timid și neîncetat privindu-se înapoi la comandantul său regimental.
- De ce? Întrebat Pierre.
- Da, cel puțin dacă e vorba de lemn de foc sau furaje, îți voi raporta. La urma urmei, ne-am retras de la Sventsyan, nu îndrăznești să atingi creasta sau sentimentul de acolo sau ce. La urma urmei, plecăm, el înțelege, nu-i așa, domnia voastră? - Sa întors la prințul său, - dar nu îndrăzni. În regimentul nostru, doi ofițeri au fost trimiși în instanță pentru astfel de cazuri. Ei bine, așa cum a făcut cel mai strălucit, așa a devenit. Lăcuire ușoară ...
- De ce a interzis-o?
Timokhin sa uitat în jur în jenă, fără să înțeleagă cum sau ce să răspundă la o astfel de întrebare. Pierre a adresat aceeași întrebare și prințului Andrey.
"Și pentru a nu distruge marginea pe care am lăsat-o inamicului", a spus prințul Andrew furios, batjocoritor. - Acest lucru este foarte aprofundat; Nu poți lăsa marginea să fie smulsă, iar trupele sunt instruite să plesnească. Ei bine, în Smolensk, el a judecat corect că francezii ne pot ocoli și că au mai multă putere. Dar el nu a putut înțelege - dintr-o dată, deoarece smulgem voce subțire strigă prințul Andrew - dar el nu a putut să înțeleagă că prima dată când am luptat acolo pentru pământul rus, că armata a fost un astfel de spirit de ceea ce nu am mai văzut că Am luptat cu francezii timp de două zile la rând și că acest succes ne-a înmulțit puterea. El a ordonat să se retragă și toate eforturile și pierderile au fost irosite. El nu sa gândit la trădare, a încercat să facă totul cât mai bine posibil, a crezut că sa terminat; dar de aici nu se potrivește. Nu se potrivește acum tocmai pentru că se gândește la lucruri foarte bine și exact, așa cum ar trebui fiecare german. Cum să-ți spun ... Ei bine, tatăl tău este un băiat nemaipomenit și este un minunat minte și va satisface toate nevoile lui mai bine decât tine și lasă-l să slujească; dar dacă tatăl bolnav pe moarte, ai alunga valetului și neobișnuite, mâinile sale stângace va deveni o plimbare de tatăl său și cel mai bine să-l calmeze, ce inteligent, ci un străin. Au făcut-o cu Barclay. În timp ce Rusia era sănătoasă, putea servi ca străin și a fost un ministru minunat, dar imediat ce era în pericol; ai nevoie de persoana ta nativă. Și tu ai crezut în club că este un trădător! Faptul că a fost calomniat de un trădător va face doar ceea ce mai târziu, rușinat de falsul său reproș, din trădători va face brusc un erou sau un geniu, care va fi și mai nedrept. Este un german onest și foarte precis ...
"Cu toate acestea, ei spun că este un lider militar calificat", a spus Pierre.
- Nu înțeleg ce înseamnă un astfel de comandant, spuse prințul Andrew cu batjocură.
- Un general calificat, zise Pierre, cel care a anticipat toate accidentele ... ei bine, a ghicit gândurile inamicului.
- E imposibil, spuse prințul Andrew, de parcă ar fi vorba de o afacere de lungă durată.
Pierre îl privi cu surprindere.
"Cu toate acestea", a spus el, "ei spun că războiul este ca un joc de șah.
- Da, - a spus printul Andrew - doar cu acea mică diferență că, în șah pe fiecare pas vă puteți gândi tot ce vrei, ce ești în afara condițiilor de timp, chiar și cu diferența că calul este întotdeauna mai puternică decât un pion, iar doi pioni sunt întotdeauna mai puternice unul, iar în război un batalion este uneori mai puternic decât diviziunea și uneori mai slab decât compania. Puterea relativă a trupelor nu poate fi cunoscută nimănui. Crede-mă - a spus el, - care ar fi dacă ar depinde de personalul din ordinele, aș fi fost acolo și ar face ordine, și în schimb am onoarea de a servi aici, în regimentul aici cu acești domni, și cred că noastre într-adevăr va depinde de mâine, nu de ei ... Succesul nu a depins niciodată și nu va depinde nici de poziție, nici de arme, nici măcar de numărul lor; și, cel mai puțin, din poziția respectivă.
- Și de ce?
"Din sentimentul care este în mine, în el", a subliniat el la Timokhin, "în fiecare soldat".
Prințul Andrei se uită la Timokin, care se uită la comandantul său cu ochi înspăimântați și nedumerit. Cu dezgust față de prudența sa anterioară, rezervată, prințul Andrey părea agitat acum. Aparent, nu se poate abține să-și spună acele gânduri care i-au venit brusc.
- Lupta va fi câștigată de cel care a hotărât ferm să o câștige. De ce am pierdut bătălia de la Austerlitz? Am pierdut aproape egal cu francezii, dar ne-am spus foarte devreme că am pierdut bătălia - și am pierdut. Și am spus acest lucru pentru că nu era nevoie să luptăm acolo: am vrut să lăsăm câmpul de luptă cât mai curând posibil. "Am pierdut - bine, fugi!" - Am fugit. Dacă nu am spus acest lucru până seara, Dumnezeu știe ce s-ar fi întâmplat. Și mâine nu vom spune asta. Spui: poziția noastră, flancul stâng este slab, flancul drept este întins, - a continuat el, - toate astea sunt prostii, nu este nimic din asta. Și ce vom face mâine? O sută de milioane de accidente cele mai variate, care vor fi rezolvate instantaneu de faptul că ei sau ai noștri au fugit, sau că vor ucide, că o vor ucide pe cealaltă; dar ceea ce se face acum este distractiv. Faptul este că cei cu care ați călătorit în funcție nu numai că nu contribuiți la cursul general al afacerilor, ci că vă amestecați. Ei se preocupă numai de interesele lor mici.
- În acel moment? A spus Pierre reproș.
- Într-un moment ca acesta, - repetă prințul Andrew, - pentru ei este doar un astfel de minut, care poate submina inamicul și de a lua o cruce în plus sau panglică. Pentru mine asta mâine sute de mii de rusă și cu o sută de mii de soldați francezi pentru a lupta, și faptul că aceste două sute de mii de luptă, și cine va lupta cu înverșunare și el însuși mai puțin regret câștiga. Și tu vrei, să-ți spun că, orice ar fi fost, oricare ar fi confuz acolo, vom câștiga bătălia de mâine. Mâine, oricare ar fi, vom câștiga bătălia!
- Excelența ta, este adevărat, adevăr adevărat, spuse Timokhin. - Ce îți pare rău acum? Soldații din batalionul meu, dacă crezi, nu au devenit vodcă, nu beau: nu în acea zi, spun ei. - Toți au tăcut.
Ofițerii s-au sculat. Prințul Andrew a ieșit împreună cu ei pentru magazin, dându-i ultimele ordine adjutantului. Atunci când ofițerii au plecat, Pierre a urcat la prințul Andrew și a vrut doar să înceapă o conversație, atât pe drum, lângă hambar clămpănind copite de trei cai, și uitându-vă pe direcția prințului Andrew Wolzogen învățat de la Clausewitz, însoțit de un cazac. Au mers aproape, continuând să vorbească, iar Pierre și Andrei au auzit involuntar următoarele fraze:
- Der Krieg müs im Raum verlegt werden. Der Ansicht kann ich nicht genug Preis geben, [Războiul trebuie transferat în spațiu. Această viziune nu pot să-i laud suficient (germană.)] - a spus unul.
- O ja, - a spus o altă voce, - da der Zweck ist nur den FEIND zu schwachen, deci kann om Gewiss nicht den Verlust der Privatpersonen în Achtung nehmen. [Oh, da, deoarece scopul este de a slăbi inamicul, este imposibil să țineți cont de pierderile persoanelor fizice (germană)]
- O ja, [Oh da (germană)] - prima voce a confirmat.
- Da, im Raum verlegen, repetă prințul Andrew, cu un zgomot rău, în timp ce trecea. - Im Raum apoi [În spațiu (germană)] Am un tată lăsat, și un fiu și o soră în Muntele Bald. Nu-i pasă. Iată ce ți-am spus - acești domni, germanii nu au câștigat bătălia de mâine, și doar face o mizerie, cât de multe forțe vor fi din cauza capului său german numai raționament nu este în valoare de doi bani, dar în inima lui este faptul că numai unul și este necesar pentru ziua de mâine, - asta este în Timochin. Ei i-au dat întreaga Europă și au venit să ne învețe - învățători glorioși! Vocea îi țîșni din nou.
- Deci crezi că lupta de mâine va fi câștigată? A spus Pierre.
- Da, da, spuse prințul Andrey absentmindedly. "Un lucru pe care l-aș face dacă aveam putere", a început el din nou, "nu aș lua prizonieri". Ce sunt deținuții? Aceasta este cavalerul. Franța a devastat casa mea și a mers să ruineze Moscova și ma ofensat și ma insultat în fiecare secundă. Sunt dușmanii mei, toți sunt criminali, conform ideilor mele. La fel și Timokhin și întreaga armată. Trebuie să le executăm. Dacă sunt dușmanii mei, ei nu pot fi prieteni, indiferent de modul în care vorbesc în Tilsit.
- Da, da, zise Pierre, privindu-l pe prințul Andrey, "absolut, absolut de acord cu tine!"
Întrebarea care la tulburat pe Pierre de pe muntele Mozhaisk și pe tot parcursul zilei ia fost acum prezentată ca fiind perfect clară și complet rezolvată. El a înțeles acum întreaga semnificație și semnificația acestui război și lupta iminentă. Tot ceea ce a văzut în acea zi, toate importante, expresiile pupa pe fețele el intrezareste, aprins pentru el, într-o nouă lumină. El a înțeles ascuns (latente), așa cum se spune în fizică, căldura de patriotism, care a fost în toți acei oameni pe care le-a văzut, și care ia explicat că ceea ce acești oameni cu calm, ca și cum ar pregătit neglijent pentru moarte.
Articole similare
Trimiteți-le prietenilor: