Limba rusă este cel mai bogat limbaj al lumii, fundația sa cuprinde 5 milioane de cuvinte. Cea mai importantă parte a culturii fiecărei persoane este vorbirea literară: abilitatea de a pronunța corect cuvinte, de a construi propoziții, de a accentua. Cultura lingvistică este de asemenea vorbită.
Deci, după cum se știe, poporul rus sa dezvoltat în nord-estul Rusiei Rostov-Suzdal, al cărui centru a fost Moscova încă din secolul al XIV-lea. "La Moscova, în secolele XV-XVII, s-au format bazele limbii literare ruse. Normele sale au fost transferate altor centre culturale. Dar în fiecare zonă a Statului Moscova existau diferențe de limbaj proprii. La începutul secolului al XVIII-lea, Sankt-Petersburg a devenit capitala Rusiei. Limba literară, atât cartela, cât și cea colocvială, a rămas neschimbată. Moscoviții s-au mutat în principal în noua capitală, iar în jurul noii capitale nu exista o populație densă. Astfel, limba literară rusă a fost formată pe baza dialectului de la Moscova. "[1] Limba literară rusă nu este doar limba națională a poporului rus, ci limba comunicării interetnice dintre popoarele Rusiei. De-a lungul secolelor s-au înregistrat schimbări în limba literară: au apărut cuvinte noi, schimbări de pronunție și schimbări în construcția de propuneri. Din Grecia antică, Roma, Franța, Anglia, Olanda, Germania - din toate colțurile lumii au pătruns în discursul nostru cuvinte străine. Odată cu adoptarea creștinismului au apărut cuvintele grecești: baie, școală, notebook, castravete, zahăr și altele. Din limba tătară după jugul mongol-tătar în limba rusă au apărut cuvinte: un pantof, un hambar, o cană, un coachman, un lasso și altele. În timpul domniei lui Petru I, olandeză, engleză, germană, cuvântul pătrunde în Rusia: primarul, deriva, parapet, ceas, traul. În secolele al XVIII-lea și al XIX-lea, invazia cuvintelor franceze a început în Rusia. Nobili vorbesc doar franceza. "În ciuda pătrunderii cuvintelor străine în limba rusă, și-a păstrat puritatea și identitatea." [2]
"Expansiunile țării noastre sunt minunate. Și multe lucruri se dovedesc a fi ciudate și adesea unice în diferite locuri ale "spațiilor imense". Se constată că limba rusă, care este larg răspândită în aceste spații uriașe, nu este la fel. Baza limbii este universală. Dar discursul locuitorilor acestei sau acelei localități poate fi diferit de discursul rusesc al locuitorilor indigeni din alte locuri. "[3] Sunt dialecte ruse literare și locale ruse care au existat de secole. În același timp, dialectele locale au precedat limba literară. Dialecte locale și acum conțin multe "limbajuri" care oferă luminozitatea și originalitatea discursului popular rusesc.
Pentru a ști mai bine modul în care vorbesc locuitorii noștri, am ascultat discursurile bunicilor, în special în magazine, ascultând adulții, elevii, tinerii, la discoteci. Astfel, a fost posibilă identificarea a trei grupuri de informatori: generația mai în vârstă, medii și tineri.
Avem ruși, ucrainieni, bieloruși, chuvashi, tătari, moldoveni, ceceni, germani și oameni de altă naționalitate. În plus față de locuitorii autohtoni, există și vizitatori. Tinerii încearcă să vorbească limba literară. Vârstnici - cu o adunătură de cuvinte dialect, cuvasă și tătari cu accent. Ucrainenii au un dialect slab, Belarusii sunt mai solizi. Cei care au venit din regiunea Kurgan sunt pronunțați ușor "t" într-o formă nedefinită a verbului: să se îmbăieze, să se scalde. Am observat că persoanele în vârstă folosesc adesea cuvinte care își pierd utilizarea: corchaga, mack, krinka, tub, bandă, cadă, deget, manatki, zipun, lopotina, pima și alte cuvinte. Din conversația lui Valentina Kirchanova: "Îmi amintesc medicamentul bătrânii. Ea era foarte informată "... Aplică de asemenea cuvinte precum: onyuga (portyanka), zybka, kudey, urylnik, burdo, nichenka. Bineînțeles, căruia, pentru 70-80-90 de ani, cunosc aceste cuvinte. Nu știam sensul multor cuvinte. Dar, comunicând cu generația mai veche, i-am recunoscut. * (Vezi Anexa 1).
În venirea puterii sovietice, cuvintele noastre au inclus cuvintele: tractor, fermă colectivă, VKP (b), pionier, plan de cinci ani, zi de lucru, Komsomol, Stakhanovite și altele. Treptat, aceste cuvinte dispar de la utilizare. Restructurarea a completat discursul nostru cu noi cuvinte străine: producător, oligarh, broker, imagine, rachetă, auditor, ucigaș și alții. Câteva cuvinte au dobândit o semnificație diferită. Schimbările care au avut loc în țară au dus la o schimbare și o discuție, inclusiv în satul nostru.
Nu avem un avantaj puternic în sat, ca în Minino și Breaking Dawn. Intermediul dintre "a" și "o" este pronunțat: harash, struguri, acnee. Ca și în limbajul literar, în prima și a doua silabă nestresată "o" se pronunță ca "a. Nu există yakanya, petak, fesnik.
Astfel, se poate clasifica dialectul și trăsăturile sale în felul următor:
- Pronunția softului "t" în forma nedeterminată a verbului este să se spele;
Din cele 27 de persoane intervievate, 12 persoane (36%)
Aplicarea formelor de cuvinte dialectale:
- În loc de litera "C" ei spun C - "serse" de la 27 la 12 persoane (36%);
- Combinația dintre CT și CSO se spune că este "cea a pădurii" din 27 - 5 persoane (15%);
- Chokanie - "cho, poco" de 27-21 de persoane (63%);
- Scrisoarea E din verbele din trecut și din sufixe este pronunțată ca O - "vyshol, vyzhog" de 27 - 5 persoane (15%);
- Renunțarea la litera E în terminațiile verbelor 2 și 3 ale persoanei - "mâncați, faceți-o" de 27-20 de persoane (60%);
După ce am studiat și am comparat discursul vechiului și "novoselyov", am evidențiat 5 grupe de dialecte care au venit la noi din diferite locuri.
Articole similare
Trimiteți-le prietenilor: