Teoria atenției T. Ribot
Una dintre cele mai cunoscute teorii psihologice de atenție a fost sugerată de T. Ribot. El a crezut că atenția, indiferent dacă este slăbită sau întărită, este întotdeauna asociată cu emoții și este cauzată de ele. Ribot a asumat o relație deosebit de strânsă între emoții și atenție voluntară. El credea că intensitatea și durata acestui tip de atenție este cauzată în mod direct de intensitatea și durata asociată cu obiectul atenției stărilor emoționale.
De asemenea, atenția involuntară depinde în întregime de stările afective. "Cazurile de atenție involuntară profundă și persistentă dezvăluie toate semnele pasiunii neobosite, reînnoirea constantă și dorința constantă de satisfacție".
Starea de atenție este întotdeauna însoțită nu numai de experiențele emoționale, ci și de anumite schimbări în starea fizică și fiziologică a organismului. Numai pe baza unui studiu aprofundat și aprofundat al unor astfel de state se poate elabora o idee clară a mecanismelor de atenție.
T. Ribot a subliniat importanța conexiunilor fiziologice ale proceselor și stărilor mentale, iar această circumstanță a afectat tratamentul său față de atenție. Astfel, teoria lui Ribot poate fi numită psihofiziologică. Atenția, ca stare pur fiziologică, are un complex de reacții vasculare, respiratorii, motorii și alte reacții voluntare sau involuntare.
Interesul intelectual mărește circulația sângelui în organele de înclinare a minții. Stările de concentrare a atenției sunt, de asemenea, însoțite de mișcările tuturor părților corpului: fața, trunchiul, membrele, care, împreună cu reacțiile organice, acționează ca o condiție necesară pentru menținerea atenției la nivelul adecvat.
Mișcarea, conform lui T. Ribot, susține fiziologic și sporește această stare a conștiinței. Pentru organele senzoriale (vederea și auzul), atenția înseamnă concentrarea și întârzierea mișcărilor asociate ajustării și controlului acestora.
Efortul pe care îl atașăm, concentrându-ne și ținând cont de ceva, are întotdeauna o bază fizică. Aceasta corespunde unui sentiment de tensiune musculară, iar distragerea atenției ulterioare este asociată, de regulă, cu oboseală musculară în părțile motorului respectiv ale sistemelor destinatare.
T. Ribot a crezut că efectul motor al atenției este că unele senzații, gânduri, amintiri au o intensitate și o claritate deosebită în comparație cu altele deoarece toată activitatea motrică este concentrată asupra lor.
În capacitatea de a controla mișcările este secretul atenției voluntare. Prin restaurarea arbitrară a mișcărilor asociate cu ceva, ne îndreptăm atenția asupra acestui lucru. Acestea sunt trăsăturile caracteristice ale teoriei motrice a atenției propuse de T. Ribot.
Teoria instalației DN Uznadze
Poate, merită luată în considerare o teorie care leagă conceptul de instalare. Teoria instalației a fost propusă de DN Uznadze și sa referit inițial la o stare specială de reglaj preliminar care, sub influența experienței, apare în organism și determină reacțiile sale la efectele ulterioare.
De exemplu, dacă o persoană primește două elemente identice în greutate, dar diferite în greutate, atunci va cântări în mod diferit greutatea altor obiecte identice. Unul dintre ele, care va fi în mână, unde mai devreme a existat un obiect mai ușor, va părea mai dificil de data aceasta și invers, deși două elemente noi vor fi identice în toate privințele. Se spune că o persoană care dezvăluie această iluzie are o anumită atitudine față de percepția greutății obiectelor.
Instalația, conform DN Uznadze, este direct legată de atenție. Pe plan intern, exprimă starea de atenție umană. Acest lucru explică, în special, de ce, în condițiile comportamentului impulsiv asociat cu lipsa de atenție, o persoană poate, totuși, să aibă stări mintale, sentimente, gânduri, imagini.
Noțiunea de obiectivizare este, de asemenea, asociată cu conceptul de instituție din teoria Uznadze. Este tratată ca o selecție sub influența unei instalări a unei anumite imagini sau impresii obținute prin perceperea realității din jur. Această imagine sau impresie devine obiectul atenției (de aici numele - "obiectivizarea").
Conceptul lui P. Ya. Galperin
Articole similare
-
Teorie, care atrage atenția asupra conceptului de instalare d
-
Cum de a alege o piesă, ce să ia în considerare, ce să caute sfaturi de masterat
Trimiteți-le prietenilor: