Imam Shamil - liderul mișcării de eliberare a alpiniști, creatorul imamatului - învățământ de stat militar-teocratic, care a existat 1834-1859 - o personalitate notabilă în istoria Caucazului a secolului al 19-lea. Timpul a păstrat o serie de relicve - obiecte și documente legate de viața lui Shamil. În anii 1936-1937. angajații Muzeul Istoric de Stat din Moscova, în expediția Caucazul de Nord, în Cecenia și Daghestan au examinat locurile legate de evenimentele din Caucazian de război 1817-1864 GG. Împreună cu un număr mare de materiale de uz casnic și etnografic: haine, pantofi, bijuterii, arme - a fost colectat un complex valoros de monumente documentare. Printre acestea - 70 de documente din perioada anilor 30-60. Secolul al XIX-lea. 23 dintre ele au fost scrise de Șamil însuși și sigilate prin sigiliul lui. Alte 10 documente au avut rezoluțiile sale. Restul sunt scrise de asociații lui Shamil. Aceste scrisori și documente se află în colecția GIM.
Experții departamentului de surse scrise ale muzeului scrisorilor lui Shamil sunt împărțiți în trei grupuri în conținut. Cele mai multe dintre ele sunt ordine și ordine personale ale lui Imam Shamil cu privire la alimentarea armatei sale cu hrană. Al doilea grup de documente - scrisori privind problema furnizării armatei armate. Se poate vedea de la ei cum Shamil pune întrebări asistenților săi despre mineritul de fier, despre specialiștii metalurgici, despre armești. Al treilea grup de scrisori se referă la construirea fortificațiilor. Toate scrisorile sunt dovezi interesante ale epocii. Pentru o persoană modernă nu este clar, de exemplu, de ce sunt scrise pe bucăți foarte mici, unele - dimensiunea de numai 5x6 centimetri. Fiecare este sigilat. Însă cei din munți din acea vreme aveau o problemă cu hârtia și uneori imamul folosea pentru instrucțiunile sale scrise chiar și partea din spate a altor documente.
Aceste scrisori pe care Imam Shamil le-a scris deja la bătrânețe. După vara anului 1859, el sa predat la mila împăratului rus, Șamil a trăit în principal în Kaluga, sa dus la Kiev, Kazan. Scrisorile sale reflectă o nouă atitudine față de statul rus, o reevaluare a ideii de confruntare cu Rusia. Revenind, spre exemplu, la prințul Alexander Baryatinsky, care la captivat, Shamil îl numește binefăcătorul său, întreabă în permanență despre sănătatea lui. Și într-una din scrisorile sale îl felicită pe Baryatinsky cu ocazia acordării lui Alexandru al II-lea a unei sabie cu diamante pentru stabilirea ordinii în regiunea transcaucaziană.
Shamil Litera (1868) adresată, probabil, la Tareviciului, viitorul împărat Alexandru al III-lea. Shamil scrie: "Alteța voastră imperială! În prezent, fiind ramolit și slab sănătatea mea, mă tem că, așa cum ar fi fost, fără jurământul sfânt nu mi părăsesc viața pământească, și, prin urmare, face apel la dvs. Imperial Alteței cu cererea sinceră: pentru a obține pentru împărat, permisiunea împăratului de a merge la mine cu familia să-și îndeplinească jurămintele sfinte și, în același timp, atașați fiicele mele pentru adulți, lăsând draga Rusia fiii mei. " Cererea lui Shamil pentru permisiunea de a vizita locul sfânt pentru musulmani - Mecca a fost satisfăcută. Cu toate acestea, în timpul acestei călătorii Shamil a murit în 1871.
Printre literatura extinsă a surselor primare despre Shamil, scrisorile sale în originalul arabesc rămân necunoscute. Aproape nimeni nu mai poate fi exactitat, câți au supraviețuit și unde se află în prezent ...
A rămas în colecția Institutului de cărți, documente, scrisori, Academia de Științe a URSS și a fost o parte colecție N.P.Lihacheva. Proprietarul la cumpărat, probabil pe una dintre licitațiile străine germane; acest lucru spune un autocolant atașat la scrisoarea de catalog buyout antic prevede: 543. Schamyl, Aufuhrer der Tscherkessen în ihrem Freiheitskampfe gegen Russland, 1797-1871.L s. arabisch, 1 p.schmal fol. Die Authenticitat der Unterscrift ist bestatigt von dem russischen Gerschaftstrager Staal, 19 \ 31 1869 Guli.
Scrisoarea a fost scrisă pe o foaie de hârtie bună fără filigran dimensiuni 26h14,5 cm și îndoiți triplu, și apoi pliate într-un plic, sigilat ceară sigiliu. Partea ceară a fost zdrobită și este imposibil să se facă inscripția pe sigiliu. Textul scrisorii are 9 linii pe pagină și arată ca aceasta: Rânduri 8-9 cu semnătura au fost încercuită cu creionul albastru în partea de jos și a avut un post-scriptum «de la principal de Schamyl». Și accident vascular cerebral, iar post-scriptum au fost ulterior șterse, și în loc să urmeze semnarea oficială urmează un post scriptum, acest conținut: Je, soussigne, certifié que la semnătură CI-dessus de la est principal de I, Imam Schamyl. Buyukdere, 19 31 iulie 1869 Staal Charge d, Affaires de Russie.
Judecând după certificatul oficial, Shamil aparține doar semnăturii; Cu toate acestea, compararea literelor individuale l la textul principal spune mai mult pentru faptul că toată scrisoarea a fost scrisă de mâna lui ... numele Inscripția în semnătura este foarte similar cu cel care a tăiat de imprimare Shamil, evident, pentru un autograf (E.A.Verderevsky. Plaine în Shamilya.SPb . 1856, înainte de partea 3 - autograf înainte de aplicații - imaginea cu imprimare și medalii), astfel că, în absența identității, într-o scrisoare de autenticitate nu ar trebui să se îndoiască.
Scrisoarea este însoțită de o coală de corespondență cu o traducere în limba franceză a scrisorii în acest formular:
Traduction Un bogat sir Boguslawsky, fiu bonheur si sa prosperite dureron les siecles!
Notre Gendre Abdourrahim, qui retoune bientot, v Donner de nos Nouvelles un fils Ghzi Mouhammed Notre, fais donc Pas de reproches njus ne.
Si tu demandes nous de nos nouvelles, nous sommtp en parfaite sante et n, avons d, preocupare ni Autre intristarea? Que ceux que nous provoacă absența tonului, ainsi que la sienne.
Nú prions Dieu pour Votre bonheur dans les moments propices apres les cinq prieres.- Voila tout, salut!
Le 12 du Rebi oul-evvel 1286. Moi, pavre vieillard Schamyl.
Această traducere, după cum se dovedește, aparține unei persoane cunoscute și corespunde pe deplin originalei, cu excepția unor mici lucruri notate; numai pentru o acuratețe completă, am da, mai aproape de traducerea originală: „un prieten sincer al Prințului Boguslavsky, dar va continua măreția și onoarea până în ultimul secol și de ori!
Ambele persoane menționate în scrisoare sunt bine cunoscute, Abdurakhim, cel mai mic ginere, a fost căsătorit cu a doua fiică a lui Shamil Fatima; la începutul șederii sale la Kaluga (1859), s-au căsătorit de mai bine de trei ani, deși Abdurakhim nu avea mai mult de 17 ani, iar soția sa avea vreo 15 ani. A murit în Caucaz în 1904. Ghazi Muhammad - cel mai mare fiu al lui Shamil, a fost considerat moștenitorul său. Având în vedere boala tatălui său, i sa permis să meargă la el în Arabia; Mai târziu a rămas în Turcia, a luat parte la războiul ruso-turc din 1877 și a murit în Medina în 1903.
Articole similare
Trimiteți-le prietenilor: