1. Respectul adevărului și dreptul societății de a cunoaște adevărul - prima poruncă a unui jurnalist.
3. Jurnalistul este obligat să transmită doar fapte verificate, în fiabilitatea căruia a fost convins. Nu poate să ascundă informații importante din partea publicului, să falsifice, să denatureze documentele.
4. Jurnalistul este obligat să folosească numai metode oneste pentru obținerea de informații, fotografii și documente.
6. Jurnalistul păstrează un secret profesional: sursa informațiilor care nu vrea să se publice, ar trebui să rămână nesemnată.
8. Un jurnalist ar trebui să considere ca fiind o greșeală profesională dachshund:
- Înșelăciunea intenționată a informațiilor;
- Imagini, acuzații defăimătoare, neîntemeiate și etichetare;
9. Cunoașterea jurnalistului obligă să respecte principiile de mai sus. Jurnalistul respectă legile țării sale, însă, în ceea ce privește îndeplinirea îndatoririlor sale profesionale, recunoaște competența doar a colegilor săi, respingând orice încercare de presiune și intervenție din partea guvernului sau a altora.
Cod de intersecție profesională a unui jurnalist rus
1. Un jurnalist este întotdeauna obligat să acționeze pe baza principiilor eticii profesionale prevăzute în prezentul Cod, adoptarea, aprobarea și respectarea acestuia fiind o condiție indispensabilă pentru aderarea sa la Uniunea Rusă a Jurnaliștilor.
2. Un jurnalist respectă legile țării sale, însă, în ceea ce privește îndeplinirea îndatoririlor profesionale, recunoaște competența numai a colegilor săi, respingând orice încercare de presiune și intervenție din partea guvernului sau a oricui.
Un jurnalist este obligat în rapoartele sale să definească în mod clar faptele despre care vorbește, despre gânduri, versiuni sau ipoteze, dar în activitățile sale profesionale el nu trebuie să fie neutru.
În exercitarea atribuțiilor sale profesionale, jurnalistul nu recurge la metode ilegale și nedemnice de obținere a informațiilor. Aceasta recunoaște și respectă dreptul persoanelor fizice și juridice de a nu furniza informații și de a nu răspunde la întrebări, cu excepția cazului în care obligația de furnizare a informațiilor este prevăzută de lege.
Un jurnalist răspunde cu propriul nume și reputație pentru autenticitatea oricărui mesaj și pentru corectitudinea oricărui gând circulat pentru semnătura lui, prin pseudonimul sau anonim, dar cu cunoștințele și consimțământul său. Nimeni nu are dreptul să-i interzică să-și retragă semnătura printr-un mesaj sau o hotărâre care a fost cel puțin parțial modificată împotriva voinței sale.
4. Jurnalistul păstrează secretul profesional cu privire la sursa de informații primite în mod confidențial. Nimeni nu îl poate forța să dezvăluie această sursă. Dreptul la anonimitate nu poate fi încălcat decât în cazuri excepționale atunci când se suspectează că sursa a distorsionat în mod deliberat adevărul și când menționarea numelui sursei este singura modalitate de a evita vătămarea gravă și iminentă a oamenilor.
Jurnalistul este obligat să respecte cererea persoanelor la care intervine, să nu divulge public declarațiile.
Jurnalistul aderă la principiul că orice persoană este considerată nevinovată până când instanța dovedește altfel. În rapoartele sale, el se abține să menționeze numele rudelor și prietenilor acelor persoane care au fost acuzate sau condamnate pentru crime comise, cu excepția cazurilor necesare pentru o prezentare obiectivă a materialului. Acesta conține, de asemenea, numele victimei infracțiunii și publicarea materialelor care conduc la identificarea victimei. Cu o rigoare deosebită, aceste norme sunt aplicate atunci când un mesaj jurnalistic poate afecta interesele minorilor.
Numai protecția intereselor societății poate justifica o investigație jurnalistică, prevede interferențe în viața privată a unei persoane. Astfel de restricții de interferență sunt strict aplicate atunci când vine vorba de oameni care se află în instituții medicale și similare.
6. Un jurnalist consideră că statutul său profesional este incompatibil cu funcția sa de guvern, puterea legislativă sau judiciară, precum și cu organele de conducere ale partidelor politice și ale altor organizații politice.
Jurnalistul își dă seama că activitatea sa profesională încetează în momentul în care preia armele.
Jurnalistul nu ar trebui să folosească în interesele sau interesele personale ale persoanelor apropiate acestuia informații confidențiale, care ar putea fi datorate profesiei sale.
9. Un jurnalist refuză să îndeplinească sarcini dacă performanța sa este legată de încălcarea unuia dintre principiile menționate mai sus.
10. Un jurnalist se bucură și își susține dreptul de a se bucura de toate garanțiile de protecție oferite de dreptul civil și penal, judiciar sau altfel, pentru violență sau amenințări de violență, imagine, daune morale, defăimare.
Cod adoptat de Congresul jurnaliștilor ruși
Trimiteți-le prietenilor: