Un portofoliu nuanțat a apărut în Rusia la începutul secolului al XIX-lea și a fost apoi pronunțat ca portfel. Și a apărut în franceză din expresia porter feuille, adică "să poarte foi de hârtie".
Un sac de școală cu curele de umăr și un corp solid purtat în spatele ei, un rucsac și dacă are un geantă moale - un rucsac. Cuvintele rucsac și rucsac nu sunt asociate inițial cu școala. Ei au fost împrumutați din limba germană pentru a desemna o pungă militară (Ranzen) și o pungă de călătorie (rucsac).
Multe nume de consumabile școlare au rădăcini slavice antice. De exemplu, manualele de cuvinte, ascuțitorul, vopselele, scorurile sunt legate de verbe pentru a preda, a ascuți, a vopsi, a număra. La slavonă se înalță, de asemenea, cuvântul cuvânt cu mână și cuvintele legate de jurnal și de zi, pentru că să scrie teme în jurnalele pe care elevii trebuie să le facă zilnic.
Cuvântul notebook a fost împrumutat în secolul al XI-lea din limba greacă, înseamnă a patra parte a frunzei întregi (tetra traduce ca patru). În trecutul îndepărtat, notebook-urile au constat din foi de pergament cusute, ulterior hârtie.
Stemul grecesc și substantivele au o bandă elastică și o radieră care se referă în mod diferit la același obiect. Primul este format din retina greaca - asa ca grecii au numit gudron de lemn. Din greacă cuvântul a trecut în latină într-o formă modificată - resina și deja din latină - pentru noi. Și în cuvinte, radiația și elasticitatea (în elasticieni greci) - rădăcina comună cu sensul "elastic, flexibil".
Atlasul substantiv - o colecție de hărți geografice - este, de asemenea, asociat cu Grecia Antică. Se întoarce înapoi la numele atlasului atlet mitologic sau Atlas (Atlas, Atlantos), pe care Zeus la pedepsit pentru participarea la lupta titanilor împotriva zeilor. Atlas a fost condamnat să păstreze întinderea pe umeri.
Cu multe cuvinte, suntem obligați să latină. Semnificația inițială a cuvântului circulus ("cerc, cerc") - explică scopul instrumentului de a compila cercul. Domnitorul este format din linia substantivului - o linie care apare și în latină. Și calculatorul - din calculul latin - calculul, adică "numărarea, numărarea". O diagramă este o foaie de hârtie.
Fizica creierului a intrat în uz larg în secolul al XIX-lea. În limba latină, a venit la noi din limba germană. Cuvântul penna - penna în limba latină înseamnă "pene". Un caz de creion (pennal) a fost numit caz pentru pene (anterior nu au fost scrise cu pixuri, ci cu pene, mai întâi cu pene de gâscă, lebede, găini și apoi erau pene de oțel).
Din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, cuvântul german rarre-folder a intrat în limba rusă, iar la început a fost scris de papă. În limbajul sursă, cuvântul avea semnificații diferite: "terci", "lipici", "carton". Din cartonul de folie au fost făcute casete și casete diferite. Apoi, numele materialului a fost transferat pe produs din el: un dosar a fost numit acoperire densă pentru depozitarea și transportul hârtiei, desenelor, notebook-urilor.
Cuvântul creion, cunoscut din secolul al XVIII-lea, este de origine turcă. Karadash înseamnă literalmente "piatră neagră", adică grafit (scrisoarea din mijloc este tipică pentru cuvintele împrumutate din limbile turcice, de exemplu, un calanch, un salut). Din acest mineral natural, de culoare neagră sau gri închis, se realizează tije pentru desen și desen, care sunt inserate într-un cadru subțire din lemn, în formă de baston. Persoana care a fost angajată în fabricarea de creioane, numită odată un maestru de creion sau creion.
Acum, uită-te în clasa elevilor: rânduri de birouri, consiliul școlii, în globul de dulapuri. Cuvintele glob și clasă sunt folosite în limba rusă din vremea lui Petru cel Mare. Rădăcinile lor sunt latine: globul ("glob") este o "minge", iar clasa (clasis) înseamnă "adunat", "rang", "proprietate". De aceea, clasa nu este doar o școală pentru clase, ci și un grup mare de persoane (clase sociale), precum și studenți din același an școlar (clase primare, clase de vârstă).
Originea substantivului nu este în întregime clară. Există o ipoteză că este asociată cu cuvântul latin - partidele - partis, adică "parte", "împărtășire". De obicei, la birou sunt doi studenți, fiecare având o parte "proprie". Și sursa originală a plăcii substantivului este discul grecesc discos - discotecile pe care grecii le-au folosit în sensul "aruncării discului, cercului".
Cuvintele slavice antice, lecția și vorbirea, se dovedește că sunt legate, au o rădăcină comună. La urma urmei, lecția înseamnă literalmente "vorbită". Este de remarcat că în limba rusă substantivul avea înțelesuri diferite. Prima lecție - acest aranjament, acord, condiție, atunci lecția a ajuns să fie numit de plata impozitului, pedeapsa, precum și de predare, instruire, zidire, mai târziu lucrarea specificată pentru o anumită perioadă de timp, și, în cele din urmă, timpul de formare.
Ce lecție fără profesor. Educativul din substantiv a venit din limba greacă, în care "payagogos" înseamnă "copilul principal". În Grecia antică, profesorii au numit sclavi care și-au adus copiii la școală și au urmat studiile. Profesorii de sclavi erau foarte stricți: pentru orice neascultare aveau dreptul să pedepsească copiii cu un bici.
Cuvântul vacanță a venit din combinația de cuvânt latin dies caniculares - "zile de câine". Și cuvântul "vacanță" (Canicula) în limba latină înseamnă "cățel". Deci romanii au numit Sirius - cea mai strălucitoare stea din constelația Marelui Câine. Faptul este că atunci când în timpul verii din Roma antică soarele se afla în această constelație, au existat zile foarte calde. Se credea că Sirius trimite căldura pe Pământ. Într-un astfel de sezon fierbinte, ucenicii din toate orașele romane s-au odihnit. În limba rusă, cuvântul "concediu" a apărut în secolul al XVIII-lea. Dar în folosirea pe scară largă a apărut numai în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Și înainte de timpul liber de studii a fost numit vacanțe cuvânt francez (vacanță, într-o altă versiune a unui post vacant sau un post vacant). Acum, un post vacant este numit un birou gratuit, un post neocupat. În timpul sărbătorilor, puteți uita despre portofoliu, notebook-uri și manuale. Iată cum scrie poetul contemporan Elena Yevseyeva:
Ura! Avem o vacanță!
Goemicula, zvenikuly,
În râu,
Timp bun!
Ura! Avem o vacanță!
Cu un coș în pădurile de pădure,
Chernykuly, ciuperci -
Ura! Ur. Ur.
Articole similare
Trimiteți-le prietenilor: